Editura Evenimentul si Capital

Ce se întâmplă dacă Grecia nu-și plătește datoria?

Premierul Tsipras, prins între datorii și promisiunile electorale
Autor: | | 11 Comentarii | 1254 Vizualizari

Grecia are de plătit în iunie 1,6 miliarde de euro. Ce se întâmplă dacă nu-i plătește? „Toată lumea speră ca acest scenariu să fie evitat pentru că ar însemna un salt în necunoscut”, declară Michalis Massourakis, economist șef la Federația Elenă a Companiilor.

Miercuri 27 mai, tonul era optimist. O sursă din guvernul de la Atena arăta că echipa lui Tsipras și creditorii din grupul de la Bruxelles lucrează la redactarea unei schițe de compromis privind reforma TVA-ului, a sistemului de pensii, a problemei datoriei și a nivelului de excedent bugetar pe care executivul trebuie să-l țintească.

Dacă proiectul acesta ar fi confirmat joi 28 mai, un acord ar putea fi semnat chiar pe 2 iunie, ceea ce ar debloca ultima tranșă de 7,2 miliarde de euro din planul de salvare european. Între timp, însă, Berlinul a negat veștile bune venite de la Atena, arătând că de fapt nu există nici un progres.

Potrivit mai multor surse, Grecia ar mai avea cu ce să achite tranșa de 306 milioane de euro pe 5 iunie, către FMI. Sunt însă îndoieli mari în legătură cu celelalte termene de scadență, din 12, 16 și 19 iunie, scrie Le Monde.

Eric Dor, economiste la Școala de management IESEG, afirmă:

„Nimeni nu știe cu exactitate câți bani mai sunt în vistieriile statului grec, iar punctele de dezacord între guvernul Tsipras și creditorii săi rămân numeroase.”

Ce s-ar întâmpla dacă, în caz de eșec al negocierilor, Atena nu ar achita aceste tranșe? „Aceasta nu ar declanșa automat declararea falimentului țării, căci FMI este un creditor special”, afirmă Frederik Ducrozet, economist la Credit Agricole CIB.

Potrivit statutului instituției, țara aflată în întârziere ar dispune de cel puțin o lună înainte ca directorul general al FMI, Christine Lagarde, să notifice consiliul de administrație asupra falimentului. Panama, Zimbabwe sau Peru au fost deja în această situație.

Între timp, Atena ar putea negocia unificarea tranșelor ce trebuie plătite în iunie, într-una singură, cu termen la sfârșitul lunii. Ceea ce ar mai însemna câteva săptămâni câștigate. Marți, 26 mai, lideri ai zonei euro lăsau să se înțeleagă că aceasta ar putea fi o variantă posibilă.

Însă trebuie ca FMI să-și dea acceptul: pe 16 mai, Lagarde a declarat că se va opune oricăror reportări ale plăților. Într-adevăr, instituția nu a acordat de ani de zile o asemenea favoare unei țări.

Eric Dor comentează:

„A acorda Atenei o asemenea derogare ar pune FMI într-o situație dificilă față de țările emergente, ostile oricăror favoruri făcte Greciei.”

Chestiunea cea mai sensibilă rămâne însă reacția celorlalți creditori. Începând cu Fondul European de Stabilitate Financiară (FESF), care a împrumutat Atenei 141,8 miliarde de euro din 2010 încoace.

În cazul în care Grecia nu va achita la timp ratele către FMI, FESF ar putea teoretic solicita rambursarea totală sau parțială a tuturor împrumuturilor deja acordate și anularea celor viitoare. „Este o posibilitate, dar e greu de crezut că FESF va merge până acolo”, spune Dor.

Banca Centrală Europeană (BCE) ar fi și ea într-o situație delicată. Din 4 februarie, ea revizuiește în fiecare săptămână plafonul lichidităților de urgență (ELA) pe care îl acordă băncilor grecești. Dacă FMI declară falimentul Greciei, BCE ar putea considera garanțiile pe care instituțiile elene le-au adus în schimbul ajutoarelor ca fiind de proastă calitate. Ar putea, la extrem, chiar să suspende ELA, ceea ce ar condamna băncile la asfixie.

În ambele cazuri, nu există nici o îndoială că grecii se vor repezi să-și retragă lichiditățile, ceea ce ar accelera fuga capitalurilor.

Holger Schmieding, economist la Banca Berenberg, declară:

„Guvernul ar fi probabil constrâns să instituie controlul capitalurilor pentru a limita hemoragia.”

Aceasta s-ar putea realiza prin instituirea de plafoane în limita cărora s-ar putea face retragerile de capital sau viramentele în străinătate.

Teoretic, falimentul și controlul capitalurilor nu ar duce automat la ieșirea Greciei din zona euro, așa-zisul Grexit. Numai că, pentru a putea continua să poată plăti funcționarii, statul sau municipalitățile ar trebui să emită titluri de valoare, așa cum a făcut-o Argentina în 2002, după faliment.

Utilizarea titlurilor a fost lărgită progresiv și autorizată în comerț, până ce acestea au devenit o monedă paralelă. Un asemenea scenariu ar fi, de fapt, o formă de Grexit.




Alte articole din categoria: Internaţional

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate