Editura Evenimentul si Capital

Ce putem învăţa de la vaca nebună

14-07/mihaela-barbus-foto-jpg-465x390
Autor: | | 8 Comentarii | 846 Vizualizari

În România encefalopatia spongiformă la bovine nu e o problemă. Problema este cât de uşor se poate exploata orice subiect legat de sănătatea animalelor sau de siguranţa alimentelor.

La câteva ore după ce a apărut ştirea despre vaca nebună, am fost anunţaţi că „războiul a început! Rusia dă prima lovitură României", că suntem în "alertă" şi că ni se vor nărui exporturile. După câteva ore, când s-a aflat că anunţul ruşilor nu are legătură cu schimburi comerciale actuale, am concluzionat că Rusia „a inventat” cazul de vacă nebună, că suntem, din nou, Acarul Păun sau chiar că „Rusia are dreptate!” pentru că, deşi cazul de vacă nebună nu prezintă un risc semnificativ, i-am călcat pe coadă pe ruşi, aşa că ne-o merităm.

Nu e foarte inspirat ca să se răspundă acuzaţiilor partenerilor prin apărarea necondiţionată a performanţelor noastre. În primul rând, cazul atipic de vacă nebună a existat şi chiar se fac cercetări asupra lui de către mai multe instituţii ale statului. Veterinarii români îşi fac treaba conştiincios, dar există şi zone care pot fi ameliorate.

În al doilea rând, mai important decât primul, riscurile şi vulnerabilităţile în domeniul sănătăţii animalelor şi al siguranţei alimentelor nu se pot elimina. Chiar dacă veterinarii muncesc pe rupte, ei vor avea mereu de-a face cu riscuri biologice, nu cu modele matematice şi cu roboţi. Siguranţa lanţului alimentar depinde de foarte mulţi factori, de legislaţie, care (din fericire) nu acoperă toate particularităţile de pe teren, de felul în care se aplică regulile la nivel local, de conştiinţa şi profesionalismul producătorilor, veterinarilor, transportatorilor, fermierilor, vânzătorilor şi consumatorilor şi, nu în ultimul rând, de biologia unor agenţi patogeni (care nu e totdeauna bine cunoscută, ca în cazul encefalopatiilor spongiforme transmisibile), etc., etc. Cum se spune şi în alte cazuri, siguranţa lanţului alimentar este siguranţa celei mai slabe verigi ale sale. Vulnerabilităţile multor verigi nu se vor elimina niciodată în întregime, deci totdeauna vor apare incidente alimentare şi crize legate de bolile animalelor.

Acum câteva zile însă principala miză a anunţului de legat de vaca nebună nu era sănătatea animalelor sau siguranţa alimentelor. Ca punem lucrurile în context, ar trebui să ne amintim că UE şi Rusia au mai avut dispute în domeniul veterinar. La sfârşitul lui 2006, Rusia a ameninţat că stopează importurile de carne din UE pentru că, neavând încredere în controalele făcute în România şi Bulgaria, se teme că produse româneşti şi bulgăreşti nesigure vor ajunge pe piaţa rusă în urma schimburilor intracomunitare. Atunci Rusia se oferise să încheie acorduri bilaterale cu statele membre ca să se evite perturbări ale comerţului (aici http://www.neurope.eu/article/moscow-spurs-brussels-efforts ). Era o încercare de divizare a UE deoarece, potrivit reglemenărilor legate de piaţa unică, negocierea acordurilor în domeniul veterinar şi fitosanitar este de competenţa Comisiei, nu a statelor membre. Rusia a acceptat până la urmă abordarea UE la începutul anului 2007.

Au mai existat şi alte momente tensionate şi, cu diverse variaţii, de fiecare dată soluţia părea să fie certificările suplimentare sau acordurile bilaterale. Rusia nu s-a grăbit să respecte regulile internaţionale la timp şi întocmai nici după aderarea la OMC, ba chiar a găsit un nou motiv de nemulţumire în consilierea pe care a primit-o cu acea ocazie de la UE şi SUA, în urma căreia serviciile veterinare ruse ar fi devenit prea descentralizate pentru a face faţă eficient la crize.

Anul acesta a apărut o altă problemă: pesta porcină africană. Boala este foarte gravă pentru animale, produce mortalitate ridicată şi pierderi econmice, însă nu se transmite la om (aici http://www.ansvsa.ro/?pag=889 ). Începând de la sfârşitul lui ianuarie a.c., în Lituania, Polonia şi Letonia au fost depistate câteva cazuri de pestă porcină africană la mistreţi şi, în Letonia, şi la porcii domestici. Din februarie, Rusia a oprit tot comerţul cu porcine şi carne de porc din întreaga UE (1,4 miliarde Euro în 2013). UE contestat embargoul rus la OMC, arătând că „interzicerea de către Rusia a importurilor din zonele neafectate din UE contrastează puternic cu situaţia internă din Rusia. Din 2007, Rusia a notificat aproximativ 600 de cazuri de pestă porcină africană la porcii mistreţi şi aproape 400 de focare în exploataţiile de pe teritoriul său. În acest context, este aproape sigur că boala s-a răspândit din Rusia către Belarus, iar din Belarus către UE. UE face apel către Rusia să îşi intensifice eforturile de eradicare şi control a pestei porcine africane pe plan intern şi să renunţe la interdicţiile comerciale nejustificate îndreptate împotriva zonelor neafectate din UE” (aici http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-389_en.htm ).

Ar fi de adăugat că, în aprilie a.c., Rusia a oprit comerţul cu produse de porc din R. Moldova pentru că producătorii de peste Prut ar fi fabricat cârnaţi folosind carne de porc din Germania sau Olanda şi au spart astfel embargoul. Comerţul a fost restabilit ulterior, însă la 1 iulie a.c, Rusia a anunţat că introduce restricţii la importurile de carne din R. Moldova şi pe viitor va achiziţiona numai carcase, jumătăţi de carcasă şi sferturi cu oase de la bovine, ovine, porcine şi cai (aici http://www.fsvps.ru/fsvps/news/10305.html?_language=en ).

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Opinii EVZ

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate