Marea provocarea a candidaților la Președinție pare a fi haina pe care și-au croit-o pentru a vinde electoratului un nou model de președinte, după 10 ani dominați de președintele-jucător. Unificatori, împăciuitori, dirijori, justițiari sau curajoși, toți s-au raportat la Traian Băsescu atunci când au conceput tiparul.

 În 2004, acesta ajungea la Cotroceni, cu promisiunea că va juca totul pe o singură carte: Constituția. După luptele politice din ultimul deceniu, chiar șeful statului admitea că viitorul ar putea aparține unui alt profil de președinte. „S-ar putea ca românii să vrea alt tip de președinte. Au avut tipul Ion Iliescu, omul cu privirea către înapoi, către socialismul cu față umană, au avut președinte tipul Emil Constantinescu.(…) Poate românii nu mai vor un președinte-jucător”, comenta el, într-un interviu acordat în 2010, postului de televiziune Pro TV. Este adevărat că tot el adăuga că românii și-ar putea dori un „intelectual cu viziune”. Astăzi, mai toți încearcă să propună un model opus președinteluijucător, dar niciunul dintre ei nu corespunde profilului de „intelectual cu viziune”.

În lipsa revizuirii Constituției, viitorul președinte va avea aceleași atribuții de care a beneficiat și Băsescu. Totuși, el va fi un președinte mai vulnerabil, în condițiile în care va putea fi demis cu votul majorității celor care se prezintă la urne.

Victor Ponta - Președinte-unififi cator

Joacă rolul de președinteunificator, cel care ar veni să facă Marea Unire a unei țări în care fiecare cetățean să fie „mândru” că este român. După ce a purtat ani de zile tricoul cu Che Guevara, social-democratul Victor Ponta îmbracă haina naționalismului și a ortodoxismului. Toate acestea sunt în contradicție cu imaginea de lider european pe care vrea să o proiecteze. Discursul său a fost dublat de afirmații care trădau mai curând spiritul vindicativ: este vorba despre declarațiile sale referitoare la necesitatea de a „debăsifica” societatea.

Elena Udrea - Președinte-curajos

Liderul PMP susține că va fi „un președinte puternic, curajos, care să nu fie manipulat de baronii locali, care să impună respectarea interesului oamenilor, să respecte independența justiției, Constituția și care să continue procesele de modernizare demarate în ultimii 10 ani”. Udrea a spus că vrea să fie un președinte mai bun decât Traian Băsescu, adăugând însă că viitorul șef de stat va avea o misiune mai ușoară pentru că nu va mai fi nevoit să ducă bătăliile pe care le-a purtat acesta. Deși se recomandă drept o luptătoare, ea spune că o femeie ar aduce foarte multă diplomație la Cotroceni.

Monica Macovei - Președinte-justițiar

Candidatul independent vrea să fie președintele-angajat al românilor. În pofida faptului că discursul ei s-a deplasat către alte zone de interes decât cea care a consacrat-o, vorbind despre locuri de muncă, educație birocrație, Macovei rămâne în percepția publicului ca președintelejustițiar, având în vedere prestația ei ca ministru al Justiției. „Vreau să transformăm România, așa încât președintele să fie angajatul românilor”, și-a propus eurodeputatul. Dacă se dorește a fi în slujba cetățeanului, în schimb, Macovei își asuma cumva și rolul de predicator, propunând un decalog drept program politic.

Klaus Iohannis - Președinte-mediator

Candidatul ACL se prezintă drept președintelemediator.„ Nu vreau să fiu nici jucător, nici tătuc, vreau să fiu un președinte care, prin ceea ce fac și ceea ce gândesc, să reprezint un etalon pentru comportamentul public”, declara el. Mizând pe mitul atât de popular printre români construit în jurul ideii că nemții sunt oameni serioși și muncitori, fiind, candidatul se legitimează liderul transforma România lui „merge și așa” în „România lucrului bine făcut”. Deși conceptul ar putea avea succes, prestația publică nu a fost o garanție a „lucrului bine făcut”, având în vedere unele gafe de până acum.

Călin Popescu Tăriceanu - Președinte-constructor

Candidatul independent spune că este mândru de meseria sa de inginer și vrea să transforme România într-un șantier, marșând pe ideea de reconstrucție: „Aș spune că am intenția să deschid trei șantiere naționale. Primul șantier va fi dedicat reformei politice și administrative profunde. Cel de-al doilea, va fi dedicat promovării educației și culturii. Al treilea șantier este legat de o problemă la care puțină lume se gândește, este problema demografică”. Când nu se visează șef peste șantier, Tăriceanu revine la formula sa favorită din perioada în care era premier și își propune să fie președintele care face din România a șaptea putere economică a Europei.

Teodor Meleșcanu - Președinte-dirijor

Proaspăt plecat din fruntea SIE, vrea să fie președintele-dirijor, considerând că românii au nevoie de un politician echilibrat: „Eu văd rolul de președinte ca unul de reprezentant al tuturor românilor. Mai degrabă un președinte-dirijor, care armonizează interesele tuturor”. În urmă cu câteva luni, când candidatura sa era în stadiul de tatonare, avea argumente în privința necesității de a intra în cursa pentru Cotroceni: „Poziția de director al SIE o concep ca o paranteză în cariera politică. Mă și gândeam că ar fi un mare păcat să nu pot să fructific toate informațiile pe care leam obținut în această perioadă”.