CCIR: Lipsa forţei de muncă, cea mai mare problemă a companiilor

CCIR: Lipsa forţei de muncă, cea mai mare problemă a companiilor

Paradoxal, într-o ţară cu doar 3,5 milioane de salariaţi în mediul privat, firmele se plâng că nu mai găsesc angajaţi calificaţi

Educaţia şi formarea profesională adaptate la cerere au fost subiecte neglijate complet în ultimii ani în agenda publică.

S-a ajuns astfel la situaţia paradoxală ca o ţară cu puţini angajaţi raportat la populaţia activă să nu mai ofere salariaţi la nivelul cerut de angajatori. „Un sondaj de opinie pe care îl vom lansa mâine în rândul firmelor arată că găsirea forţei de muncă a devenit principala grijă a mediului de afaceri din România”, a declarat ieri preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban.

Problema a fost ridicată şi de vicepremierul Costin Borc. Potrivit acestuia, problema lipsei angajaţilor calificaţi o depăşeşte deja pe cea legată de absenţa infrastructurii de transport. „Ce am constatat în discuţiile cu întreprinzătorii: senzaţia mea este că au obosit să vorbească de infrastructură, iar subiectul numărul unu a devenit forţa de muncă”, a afirmat Borc. El a adăugat că aducerea la zi a curriculei şcolare şi a listei de calificări necesare este unul dintre subiectele de pe agenda Guvernului. În plus, Ministerul Muncii încearcă să inventarieze forţa de muncă disponibilă.

Ne puteți urmări și pe Google News

Pe de altă parte, companiile cer nu doar absolvenţi de facultate, ci şi tineri specializaţi în şcoli profesionale.

Învăţământul profesional, pe val

În lipsa angajaţilor specializaţi pe meseriile de care au nevoie, multe companii mari au început să îşi facă propriile şcoli de calificare. De asemenea, Ministerul Educaţiei mizează pe parteneriatele între şcoli şi firme, în cadrul cărora elevii să facă practică. „Cu 3,5 milioane de angajaţi în privat nu putem să fim eficienţi şi competitivi”, a afirmat, la rândul său, deputatul Andreea Paul.

Guvernul şi-a propus creşterea ponderii elevilor cuprinşi în învăţământul liceal tehnologic şi în cel profesional la 60% în 2020, faţă de 49,8% în 2014.