Editura Evenimentul si Capital

Cazul Sebastian Ghiță sau În statul milițienesc român totul este strict secret | ROMANIA LUI CRISTOIU

Autor: | | 11 Comentarii | 3282 Vizualizari

Zilele trecute, nimerind din întîmplare un post de știri muribund, am dat peste un talk-show, cu contraziceri și cu inevitabilă prezență a unei PNListe devenită automat sub măreața conducere a Ralucăi Turcan, un nețărmuit prilej de debitat clișee tîmpite, avînd drept temelie hrănitoare întrebarea:

 A fost prins Sebastian Ghiță sau s-a lăsat prins?

Cum se întîmplă deseori la taifasurile de bodegă care sînt, la televiziunile de știri, talk-showurile, fiecare participant s-a străduit din răsputeri s-o ia cît mai razna în datul cu presupusul. A doua zi, spre stupoarea mea, am constatat că talk-showul de pe Muribund a făcut ceva rating.

Asta înseamnă că problema felului în care a fost prins sau s-a lăsat prins Sebastian Ghiță reprezintă o preocupare pentru opinia publică, dispusă să urmărească cu pasiune orice ipoteză, fie ea chiar și șuie, despre momentul din noaptea de joi, 13 aprilie 2017 spre vineri, 14 aprilie 2017.

Și alte televiziuni de știri s-au hărnit și se hrănesc din acest moment polițienesc. Lor li se adaugă site-uri, ziare, radiouri, bloguri, toate gata să-i trîntească un talk-show despre Sebastian Ghiță. Cînd se simte nevoia unui bobîrnac dat ratingului sau tirajului.

Numărul talk-showurilor pe acest subiect s-au înmulțit după ce, recent, purtătoarea de cuvînt a Președinției a declarat că Klaus Iohannis a fost și este în continuare informat despre fiecare moment din Operațiunea prinderea și aducerea în țară a lui Sebastian Ghiță.

Cazul Sebastian Ghiță reprezintă, din punct de vedere constituțional, un caz strict polițienesc.

Un cetățean al României s-a sustras măsurii de arestare preventivă fugind din țară. S-au declanșat atunci, în chip automat, procedurile tipice pentru depistarea, prinderea și aducerea lui în țară. Din punct de vedere constituțional, nu vedem nici un temei pentru ca șeful statului să fie ținut la curent cu mersul operațiunii, mai ales că purtătoarea de cuvînt nu ne-a dezvăluit cine-l ține la curent: Ministra de Interne, șeful și protectorul ministrei, Liviu Dragnea, șeful IGP, șefa DNA, șeful Operativului de la SIE, Poliția Sîrbă, NSA, care știe totul despre Sebastian Ghiță.

Dincolo de aceste chestiuni văzute în România disprețului absolut față de Lege și mai ales față de Legea poreclită și fundamentală, rămîne adevărul că dezvăluirea purtătoarei de cuvînt ne-a explicat într-un fel de ce opinia publică de la noi contiuă să fie interesată de prinderea lui Sebastian Ghiță ca de o deja enigmă postdecembristă. Și cum se întîmplă cu orice enigmă postdecembristă, momentul din noaptea de 13 spre 14 aprilie 2017 dă naștere la o completitudine exemplară de ipoteze:

De la cea a intervenției SIE în această Operațiune polițienească, pînă la cea potrivit căreia Sebastian Ghiță s-a lăsat prins.

Indiscutabil, ca și în cazul altor prinderi faimoase – Nicolae Popa, Omar Hayssam – la un moment dat, vom afla că n-a fost o simplă Operațiune polițienească de prindere a unui urmărit prin Interpol, ci una complexă, condusă chiar de Klaus Iohannis, în care s-au implicat puternic și Serviciile secrete de la noi.

Cum se explică transformarea unei simple operațiuni polițienești întro mare enigmă postdecembristă care alimentează întrebări și ipoteze cu duiumul?

Pe 21 aprilie 2017, seara, cu puțin înainte de ora 21, pe Champs-Elysées a avut loc un atentat terorist.

Momentul a fost de îndată mediatizat de televiziunile din Franța și din lumea întreagă.

La nici o oră după atentat, cînd se strînseseră deja suficiente date pentru a satisface cît de cît nevoia opiniei publice de informare, a descins la fața locului pentru a ține o conferință de presă în direct. În limita posibilităților date de păstrarea secretă a unor date vitale pentru anchetă, răspunsurile purtătorului de cuvînt au satisfăcut întrebările pe care și le punea opinia publică. Acțiunea purtătorului de cuvînt se definește prin două note:

1) S-a străduit să răspundă tuturor întrebărilor puse de opinia publică prin intermediul presei.

2) A oferit informații, prin conferința de presă în direct, întregii prese din Franța.

Ulterior, atît purtătorul de cuvînt, cît și alți responsabili din Franța – de la ministerul de Interne pînă la procurorul general – au ținut conferințe de presă transmise în direct.

Nu numai în cazuri de atacuri teroriste, dar și în cazuri care țin de Poliție în alte locuri ale lumii, de cum se produc evenimente deosebite, responsabilii cu ordinea țin conferințe de presă în direct.

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Opinii EVZ

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate