Editura Evenimentul si Capital

Judecătorii Curții de Apel au făcut publice motivele pentru care au achitat-o pe Mariana Rarinca

Mariana Rarinca a susținut în timpul procesului că este nevinovată
Autor: | | 76 Comentarii | 5961 Vizualizari

Curtea de Apel București și-a motivat decizia din 21 mai 2015, prin care a achitat-o pe Mariana Rarinca de acuzația de șantaj. Judecătorii susțin că fapta nu are caracter penal și că procurorii nu au adunat probe în favoarea acuzatei, așa cum prevede legea

Judecătorii Risantea Găgescu și Damian Dolache, de la Curtea de Apel București (CAB), și-au motivat decizia de achitare a Marianei Rarinca, femeia acuzată de șantajarea președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Livia Stanciu.

Cei doi magistrați au ajuns la concluzia că procesul femeii care a stat șase luni în arest preventiv nu a fost unul echitabil. În primul rând, ei susțin că „fapta de șantaj, pentru care Mariana Rarinca a fost trimisă în judecată, nu are caracter penal”.

Nu a povestit tot

În al doilea rând, după ce au analizat plângerea Liviei Stanciu, cei doi judecători au constatat că „...în declaraţiile ulterioare Livia Stanciu nu a adus la cunoştinţa organelor de urmărire penală, faptele reale sau imaginare, compromiţătoare pentru aceasta şi pentru soţul său cu care ar fi fost ameninţată de către inculpata Rarinca, prin intermediul mesajelor din data de 3 iunie 2014”, se arată în doc u m e n t u l instanței. Altfel spus, atunci când a reclamat șantajul, Stanciu nu a spus procurorilor și judecătorilor care sunt faptele efective cu care a fost amenințată.

În al treilea rând, judecătorii susțin că procurorii DNA au încercat să obțină probe nelegale împotriva Marianei Rarinca prin acțiuni de provocare, fără însă a detalia subiectul. Acest lucru a condus, potrivit magistraților, la încălcarea articolului 6 din Convenția Europeană - „orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil”. „Curtea de la Strasbourg, în jurisprudența sa, a arătat că respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale constituie esența unei societăți democratice”, arată judecătorii.

În al patrulea rând, Curtea de Apel București arată că procurorii de caz aveau obligaţia, conform legii, să strângă probe atât în favoarea cât și în defavoarea Marianei Rarinca, din oficiu sau la cererea ei. În favoarea Marianei Rarinca nu s-au adunat probe, în timp ce în defavoarea acesteia au fost audiați martori și a avut loc o percheziție, susțin cei doi judecători.

Un alt raționament al magis traților este acela că procurorii ar fi inventat șantajul și că Rarinca nu ar fi avut intenția să contacteze presa pentru a povesti date compromițătoare despre șefa instanței supreme. Afirmația celor doi este demonstrată de întrebările şi de răspunsurile consemnate în declaraţia Marianei Rarinca din data de 17 iunie 2014:

- Întrebare procuror: „Ce date voiaţi să daţi la presă?”.

- Răspuns: „Aş vrea să nu răspund la această întrebare”.

- Întrebare avocat: „Vă menţineţi afirmaţiile privind posibilitatea de a face aşa zisele dezvăluiri doar în prezenţa persoanei vătămate?”.

- Răspuns: „Doream să spun la presă informaţii referitoare la activitatea cabinetului de la Galaţi”.

DNA contraatacă și solicită anularea sentinței de achitare

DNA cere anularea deciziei de achitare în acest caz, printr-o cale de atac excepțională. Procurorii motivează că judecătoarea Risantea Găgescu, care a făcut parte din completul de judecată, a fost în incompatibilitate.

Pe scurt, arată DNA, în timpul procesului, Găgescu i-ar fi cerut Marianei Rarinca, pe 22 aprilie 2015, să arate dacă insistă în solicitarea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de șantaj în infracțiunea de hărțuire, deși aceasta a formulat o cerere scrisă care a fost depusă la dosarul cauzei chiar la primul termen al apelului (25 martie 2015). Tot la același termen, Găgescu a dispus efectuarea unei adrese către Livia Stanciu dacă înțelege să depună plângere pentru hărțuire. Astfel, susțin cei de la DNA, s-ar fi antepronunțat.


FOTO: Risantea Găgescu a picat un examen din a cărei comisie făcea parte Livia Stanciu



Schimbul de replici

Un alt motiv, un interviu dat de Găgescu în fața membrilor CSM, în mai 2013, pentru promovarea la Curtea Supremă. Atunci ar fi avut un schimb de replici cu Livia Stanciu. Există o suspiciune rezonabilă că „imparțialitatea judecătorului a fost afectată”, arată DNA.

Cronologia unui caz controversat

● 4 iunie 2014 Livia Stanciu a făcut plângere penală la DNA împotriva Marianei Rarinca din Galați, angajată a soțului ei de 12 ani.

● 10 iunie 2014 Rarinca este reținută de procurorii Carmen Damian și Iulian Păncescu.

● 10 iunie 2014 Rarinca este arestată, pentru 30 de zile, de judecătoarea Manuela Mladin Golea de la Tribunalul București (TMB), contestația a fost respinsă de judecătoarea Alina Petronela Moșneagu de la Curtea de Apel București (CAB).

● 1 iulie 2014 Procurorii DNA o trimit în judecată pe Rarinca, dosarul ajunge pe masa judecătorului Andi Malaliu (TMB).

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Justiţie

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate