Editura Evenimentul si Capital

Cazul Gregorian Bivolaru poate fi punctul de plecare al unui Scandal la nivelul Uniunii Europene | ROMÂNIA LUI CRISTOIU

Ion Cristoiu
Autor: | | 28 Comentarii | 10777 Vizualizari

Miercuri, 23 martie 2016, un judecător de instrucție de la Paris urmează să decidă dacă Gregorian Bivolaru, arestat la Paris în 26 februarie 2016, pe baza mandatului de urmărire prin Europol, emis de Biroul Național din România, va fi sau nu extrădat.

După arestarea lui Gregorian Bivolaru, presa noastră independentă după cum i se ordonă, s-a declanșat o campanie menită a-l prezentat pe fondatorul MISA drept un fel de dușman al Poporului de pe vremea stalinismului triumfător.

Nu-l cunosc pe Gregorian Bivolaru. Am însă amintirea Operațiunii în forță a statului român din 2004, an de campanie electorală prezidențială, cînd Guvernul PSD-ist voia să cîștige, prin luarea cu asalt a MISA, sprijinul electoral al maselor populare conservatoare prin excelență.

Sesizat de aberația că presa noastră era complice instituțiilor de forță de azi, prin nimic diferite în mentalitatea lor de cazmalele cu epoleți de instituțiile de forță din 2004, în 29 februarie 2016, notam pe cristoiublog.ro sub titlul Cum adică, Gregorian Bivolaru n-are dreptul la apărare?!: „Gregorian Bivolaru e ţinta unei campanii de presă violente, tendenţioase, bazate doar pe punctul de vedere al Autorităţilor. Victima nu e întrebată şi ea despre aceste acuzaţii, cum cer normele profesionale. Ca şi în cazul victimelor Binomului SRI-DNA, Gregorian Bivolaru e lipsit azi în presa noastră de un drept al omului în democrație: Dreptul la apărare!

Scrisesem aceste rînduri uluit că, în 2016, cînd România se fudulește că e membră a UE, se repetă, pînă la virgulă, atmosfera de linșaj mediatic din 2004, cînd Instituțiile de forță din regimul Adrian Năstase s-au năpustit asupra MISA nu numai cu bulanele lor, dar și cu bulanele presei.

Nu trebuie să mai amintesc aici că, fruntaș la linșarea mediatică a lui Gregorian Bivolaru, s-a dovedit Postul lui Dan Voiculescu, Antena 3. Între timp Binomul SRI-DNA și-a dat obștescul sfîrșit. Năravul de nu da dreptul la apărare cuiva – drept pe care-l au și cei mai mari criminali dovediți, a rămas.

Ca urmare a scrisului meu, am fost contactat de apropiați de ai lui Gregorian Bivolaru care mi-au pus la dispoziție punctul de vedere al fondatorului MISA împreună cu documente considerate de acuzat ca sprijinindu-i punctul de vedere. Citindu-le, mi-am dat seama că ele trebuie publicate nu numai în virtutea dreptului la apărare, dar și în sine, ca documente de interes publicistic. Aceasta deoarece, ele ne atrag atenția asupra unei realități: Cazul Gregorian Bivolaru poate fi punctul de plecare al unui Scandal la nivelul Uniunii Europene.

Să mă explic. Din noianul de informaţii publicate de presa românească la vremea arestării lui Gregorian Bivolaru la Paris sunt multe fabulaţii, deoarece nu se bazează pe document (s-a spus în cadrul linșării mediatice că venise la Paris după sex, cînd în realitate, venise la un tîrg de carte veche, Gregorian Bivolaru avînd mania de a cumpăra cărți de a valma!), singurul lucru care poate fi reţinut ca exact e întrebarea: Cum de a părăsit Gregorian Bivolaru Suedia, ţara în care primise azil politic?

Să recapitulăm. Ajuns în Suedia, Gregorian Bivolaru face cerere de azil politic în ziua de 24 martie 2005. Autoritățile române emit pe numele său, pe 21 iunie 2004, prin Europol, un mandat de urmărire europeană. Pe 21 iunie 2004, e dat în urmărire prin Europol de Biroul Naţional Român. Pe 5 aprilie 2005, pe baza acestui mandat, Poliţia din Suedia îl arestează şi-l plasează în detenţie provizorie la Malmo, în vederea extrădării. În aprilie 2005, autorităţile române formulează cerere de extrădare către Suedia. Pe 21 octombrie 2005, Gregorian Bivolaru e eliberat din închisoare după 7 luni de detenţie. Pe 21 octombrie 2005, Curtea Supremă a Suediei respinge prin Hotărîrea O 2013-05 cererea de extrădare a autorităţilor române. Motivul? Există riscul ca Gregorian Bivolaru să fie persecutat în România din cauza convingerilor sale religioase. Pe 2 ianuarie 2006, autorităţile suedeze admit cererea lui Gregorian Bivolaru de azil politic potrivit Convenției de la Geneva din 1951. Potrivit unui document arată că Gregorian Bivolaru avea şi statut de refugiat în baza Convenţiei de la Geneva, 1951.

Tradus documentul menționează: „De la Biroul de Imigrări Pentru cine este interesat Biroul de Migrări confirmă aşa cum a fost cerut, că lui Magnus Aurolsson, cu numărul personal 520313-8077, i s-a acordat drept de şedere permanent, la 2 ianuarie 2006. Lui Magnus Aurolsson i s-a acordat dreptul de şedere ca şi refugiat, conform Convenţiei de la Geneva 1951. Birgitta Martinsson”.

Pe 10 februarie 2007, Gregorian Bivolaru primeşte documentul de călătorie. Paşaportul lui Gregorian Bivolaru, prezentat în exclusivitate (nici vorbă de fabulaţia cu paşaport bulgăresc), arată limpede că poate călători fără probleme în orice ţară cu excepţia României.

Potrivit Articolul 33 din Convenția de la Geneva (vezi Nota nr. 1), dreptul de a călători fără riscul de a fi extrădat e dat de Convenţia de la Geneva din 1951.

Iată răspunsul la întrebarea: De ce a plecat Gregorian Bivolaru din Suedia în Franţa, unde, de altfel, a călătorit de mai multe ori? S-a bazat pe Convenţia de la Geneva. Cum s-a ajuns aici? Răspunsul ni-l dă declarația lui Viviane Reding, pe 15 octombrie 2013, la un dialog cu cetățenii la Stockholm, la vremea respectivă vicepreşedinte al Comisiei Europene în chestiunea azilantului Bivolaru (vezi Nota nr. 2).

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Opinii EVZ

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate