Cazul copiilor familiei Barbu-Racolța adoptați de un cuplu gay din Marea Britanie. Timp de doi ani, statul român nu a mișcat un deget pentru a salva copiii

Cazul copiilor familiei Barbu-Racolța adoptați de un cuplu gay din Marea Britanie. Timp de doi ani, statul român nu a mișcat un deget pentru a salva copiii

Pe 20 iunie, când copiii lui Florin Barbu au fost dați definitiv în adopție unui cuplu gay din Anglia, judecătorul spune că România nu a făcut nimic pentru Diana și Andy, cetățeni români, din august 2014 până în iunie 2016

Pe 20 iunie, un judecător londonez a decis ca minorii Diana și Andy Barbu-Racolța, de 8 și, respectiv, 5 ani, să fie dați spre adopție unui cuplu de bărbați din Anglia. La acest ultim proces – dintr-o serie de acțiuni judecătorești care a început în vara lui 2014 – statul român a fost pentru prima oară parte activă. Sau cel puțin a crezut că mai poate fi parte activă în acest ultim demers judiciar, pentru că judecătorul a permis ascultarea reprezentantului Consulatului de la Londra, dar a respins categoric orice cerere a acestuia.

Argumentul principal al magistratului a fost că România a intervenit în proces mult după ce minorii se aflau în grija unei alte familii. Asta deși s-a constatat că autoritățile noastre fuseseră informate despre caz încă din august 2014, cu un an înainte ca Diana și Andy să ajungă la un cuplu gay.

Ce invocă România

Ne puteți urmări și pe Google News

Așa cum am mai arătat în ziarul nostru, la procesul desfășurat pe 20 iunie în Londra, statul român a încercat să intervină în procesul de adopție al copiilor Diana și Andy Barbu-Racolța.

La acest termen, judecătorul urma să emită un ordin definitiv de dare în adopție a copiilor către familia care îi are în plasament încă din luna iunie a anului trecut.

FOTO: Florin Barbu, duminică, prezent la o slujbă unde se aflau susținători ai cauzei sale

Înainte de acest termen, judecătorul a respins patru propuneri noi de dare în plasament, făcute de părinții naturali ai minorilor. Florin Barbu și Claudia Racolța au propus judecătorului să preia unul dintre ei copiii. Deși recunoaște că părinții naturali „au dovedit că își iubesc copiii”, judecătorul consideră că situația celor doi nu a suferit modificări – acum peste doi ani, când copiii au fost luați de serviciile sociale, ei se certau des, din cauza geloziei - și că „au dovedit că nu pot avea grijă de ei, fără a-i răni”. Nu se face referire la traume fizice, ci la cele produse de scandalurile dese.

Alte două familii au fost respinse – mama și sora lui Florin Barbu. Acum, statul român a venit cu o nouă propunere pentru instanță. Ea nu a mai apucat să fie discutată.

România ar fi vrut să depună dosarul unei a treia familii dispuse să preia copiii, familie inspectată deja de Protecția Copilului din țara noastră. Acest raport și cererea de dare în plasament au fost depuse – potrivit informațiilor mele – de Oana Gheorghiu, secretar I al Ambasadei, șeful Secției Consulare de la Londra.

Tardivitatea demersului

Judecătorul nu a permis României să fie parte în proces, chiar dacă recunoaște că minorii au părinți cu cetățenie română. Judecătorul a descoperit că autoritățile noastre au fost informate de serviciile sociale încă din august 2014, când dosarul era abia la început. Atunci, Diana și Andy abia făceau obiectul unor verificări, după ce poliției îi fuseseră semnalate dese scandaluri între părinți.

Reprezentatntul nostru nu a avut ce replica. A spus, însă, că tatăl copiilor, Florin Barbu, a contactat Ambasada abia în decembrie 2015. Întrerup descrierea acestei decizii finale privind adopția copiilor pentru a reaminti că am mai scris despre acest episod. În decembrie 2015, Barbu a cerut ajutorul reprezentanței României și a primit... o listă cu avocați care puteau fi contactați.

Constatând că prima informare a venit, totuși, în august 2014, judecătorul respinge intervenția României, spunând că e tardiv, copiii sunt de un an la familia de adopție, s-au adaptat și sunt considerați de părinții actuali ca făcând parte din familie.

Ce le permite judecătorul copiilor

Problema jurisdicției asupra copiilor este discutată de instanța londoneză. Îmi permit să spun că hotărârea mi se pare surprinzătoare, dar nu sunt specialist în domeniu.

Judecătorul nu neagă capacitatea statului român de a gestiona astfel de cazuri, dar spune că Diana și Andy s-au născut și au trăit în Anglia, că s-au adaptat și că deja sunt plasați spre adopție. Judecătorul consideră că minorii au trecut o dată prin trauma despărțirii de familie și că o a doua rupere ar fi și mai traumatizantă!

Am pus semnul exclamării pentru că mie explicația mi se pare sumară. Poate chiar neargumentată destul juridic.

Judecătorul englez spune că Diana și Andy pot vizita România, pot învăța limba sau despre tradițiile țării de origine a părinților săi, lucru pe care dealtfel îl spun și părinții adoptivi într-o informare către mama naturală.

Ce va urma? Amenințarea cu CEDO

Procesul de adopție pare a fi încheiat. Avocații familiei și ai statului român caută motive de apel. Vom vedea dacă el va fi declanșat.

CEDO, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a fost invocată și în timpul procesului. Se pare chiar reprezentanta statului român a spus că vom reclama cauza la această instanță europeană.

Judecătorul a replicat că nu poate opri o parte din proces să sesizeze ce instanță vrea, dar că emite totuși ordinul de adopție.

Remarcă faptul că va fi trist dacă Diana și Andy nu vor putea călători în România, dar că asta nu-i va împiedica să învețe despre limba și tradițiile românești.

Statul român a anunțat instanța că nu poate recunoaște o adopție internațională a celor doi copii, atâta timp cât ei sunt cetățeni români. Nici acest argument nu a convins judecătorul.

El a dispus adopția și transcrierea noilor nume ale copiilor.

Florin Barbu a fost la București

În acest weekend, Florin Barbu a fost în București. El este în țară pentru că îi trebuie mai multe acte ca să fie emise certificatele de naștere ale copiilor. Demersul de a cere aceste documente este comun al lui și al Claudiei. În București, Barbu a fost prezent și la un miting „al normalității”, un răspuns al Noii Drepte la parada Pride a mișcării LGGBT.

Senatorul Ben Oni Ardelean nu a fost lăsat să vorbească

La procesul din 20 iunie, a fost prezent la Londra și senatorul Ben Oni Ardelean, împuternicit de Florin Barbu să-i reprezinte interesele în instanță. El avea și o împuternicire din partea conducerii Senatului României, semnată de Călin Popescu Tăriceanu. Ardelean nu a fost lăsat să vorbească în instanță. Despre prezența lui la proces, judecătorul spune doar că „un senator al Parlamentului European” (confuzie gravă privind funcția senatorului român) o însoțea pe reprezentanta Ambasadei, dar că nu îi permite să vorbească.

Exclusiv în cazul „Florin Barbu”: Copiii dați spre adopție unui cuplu de bărbați din Anglia vor să învețe limba română

Problema copiilor familiei Barbu-Racolța nu e că Diana și Andy ar fi maltratați sau lipsiți de educație și mijloace materiale. Diana, 8 ani, și fratele său Andy, 5 ani, au fost luați în 2014 de la părinții lor, Florin Barbu și Claudia Racolța. Acum un an au fost dați în custodie unui cuplu format din doi bărbați. După un ultim proces, judecătorii din Londra au definitivat darea în adopție către acest cuplu. Dintr-o scrisoare primită de Claudia de la noii părinți aflăm amănunte despre ei. Scrisoarea este primită la puțin timp după ce mama naturală a pierdut și ea definitiv procesul prin care cerea custodia.

Mândri că sunt români

Textul, redactat de unul dintre cei doi tați adoptivi, începe cu „am fost plăcut impresionați de vorbele tale frumoase pentru Diana, Andy și pentru noi”.

Copiii au fiecare jurnale, în care țin fotografii ale părinților și ale spitalului unde s-au născut. Ei sunt născuți în Anglia, țară unde s-au cunoscut Florin și Claudia. „Diana vorbește despre România și e mândră de originile ei. Am vrea să o încurajăm să învețe limba română. De fapt, am o rudă cu origini românești care și-a manifestat disponibilitatea de a-i răspunde oricărei întrebări a Dianei despre țară.” Aici trebuie spus că, la unul dintre procesele de până acum, părinții au rugat ca Diana și Andy să poată participa duminica la întâlnirile de la biserica ortodoxă a comunității de români. Au fost refuzați, pe motiv că serviciile sociale nu au destul personal.

„La școală se descurcă bine, citește mult mai bine. Acum deja citește cărți fără poze. Este un copil sensibil și prietenos. Oamenii din jur o plac mult și are mulți prieteni buni la școală.”

Despre Andy, mama sa a aflat că are 3 prieteni la școală. Că-i plac mașinuțele, bicicletele și că e primul din clasa sa care a renunțat la rotițele ajutătoare. A câștigat o cursă de karting și e înnebunit după piscină.

FOTO: Familia Barbu-Racolța, cu puțin înainte de a intra în conflict cu serviciile sociale londoneze

Învață bine, a început să buchisească. Până aici, pare să fie o dare de seamă obișnuită despre un copil, dar adevăratul mesaj răzbate din ultimele rânduri ale scrisorii: „Faptul că a aflat că tu i-ai scris o scrisoare l-a ajutat foarte mult.”

Nu cred că mai e nevoie de multe cuvinte

După ce au început o relație, Claudia și Florin au avut cei doi copii. La un timp, relația a intrat într-un impas ce părea fără ieșire. Ea l-a înșelat și au început scandalurile. Copiii au fost luați de serviciile sociale din Haringey, nu pentru că erau agresați fizic, ci pentru că erau supuși stresului certurilor zilnice. După fiecare scandal, femeia chema poliția. Tatăl a ajuns și în arest, fiind acuzat că încalcă ordinul de protecție cerut de Claudia.

Acum relațiile s-au normalizat, fiecare are viața lui și își unesc eforturile doar în încercarea de a obține custodia celor doi minori. Au eșuat!

Vor primi acte românești!

Pare incredibil, dar abia joia trecută au fost începute demersurile pentru ca Diana și Andy Barbu-Racolța să primească acte românești. Deocamdată, certificate de naștere. Copiii sunt născuți în Marea Britanie, dar nu au primit cetățenia engleză, pentru că, la acea dată, părinții lor nu-și definitivaseră situația. Tehnic, ei au cetățenie românească, dar nu a fost emis până acum niciun document care să ateste acest lucru. Emiterea certificatelor de naștere va permite statului român să se implice mai activ în procesele care vor urma, pentru custodia copiilor.