Este vremea ieșirilor la iarbă verde, a plimbărilor prin parcuri și păduri. Pentru ca evadarea în natură să nu se transforme într-o catastrofă este bine să avem grijă la „dușmanii” de sezon: căpușele, țânțarii, albinele, viespile, păianjenii

Nu trebuie să transformăm această atenționare într- o obsesie, dar trebuie să fim precauți. Care sunt „dușmanii” din iarbă și cum trebuie să ne comportăm atunci când ieșim în natură ne spune dr. Simin-Aysel Florescu, medic primar boli infecțioase, directorul medical al Clinicii de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș”, din București.

„Da, a sosit vremea picnicurilor! Din păcate, ne expunem la diverse potențiale probleme, printre acestea și înțepăturile de insecte. Ca regulă generală ar trebui să fie luate anumite măsuri de prevenire. Ar trebui limitată expunerea. Adică să avem expuse porțiuni cât mai reduse din corp, din piele. Astfel, trebuie să avem în vedere purtarea de haine cu mâneci lungi, pantaloni lungi, îmbrăcăminte deschisă la culoare. Să folosim substanțe repellent, care se administrează topic, local, pe pielea expusă. Acestea previn înțepăturile de insecte. La fiecare 3-4 ore, să nu uităm să le reaplicăm! Și, iarăși, foarte important, evitarea picnicurilor când se știe că în zona respectivă există riscul apariției acestor insecte! Aici, lângă București, aș da ca exemplu pădurea Băneasa.”

Mergeți la medic!

Dacă v-a mușcat o căpușă sau aveți reacții alergice la înțepături de țânțar, viespi, albine trebuie să mergeți la medic. În unele cazuri chiar trebuie să apelați 112.

FOTO: „Căpușele, dacă sunt infectate, pot transmite boli precum: borelioza (boala Lyme), rickettsioze (febra butonoasă).

„Căpușele, dacă sunt infectate, pot transmite boli precum: borelioza (boala Lyme), rickettsioze (febra butonoasă). Riscul de transmitere este dependent de mai mulți factori: zona geografică, durata atașării căpușei de gazda umană (cantitatea inoculului), echilibrul imunologic al gazdei etc. În aceste cazuri, semnele de boală apar la 1-3 săptămâni de la momentul înțepăturii și necesită prezentarea pacientului la medicul de familie. Acesta îl va orienta către spitalele de boli infecțioase.

În ceea ce privește țânțarii, aceștia pot declanșa reacții alergice sau pot transmite boli parazitare, precum Dirofilariaza (chiar pe teritoriul României). Spre deosebire de gazdele canine, la om, dirofilariaza este mult mai puțin severă. Boala constă în apariția unor leziuni nodulare la locul înțepăturii cu parestezii locale sau semne de larva migrans cutanată (traiect migrator al larvei vizibil subcutanat). Cei care au căzut pradă unei asemenea întâmplări, trebuie să meargă la medicul de familie, care cu siguranță îi va direcționa la spitalele de boli infecțioase. Alte insecte care pot provoca neplăceri sunt păianjenii, furnicile, albinele, viespile. Înțepăturile lor pot declanșa reacții alergice locale sau generale, care necesită terapie de urgență la UPU sau la camerele de gardă ale celui mai apropiat spital”, ne mai sfătuiește medicul.

Ce facem dacă găsim o căpușă pe piele

● Nu o atingeți cu mâna goală. Acoperiți în întregime căpușa cu cremă grasă (cremă de mâini, cremă de față etc.) cu scopul de a o sufoca, circa 10 minute. Folosiți o pensetă, pentru a o apuca de cap, cât mai aproape de piele și trageți încet și ferm. Nu răsuciți și nu rupeți căpușa, deoarece astfel capul și cleștii ei rămân fixați în piele. Nu striviți căpușa, pentru a evita împroșcarea cu conținutul acesteia în ochi, pe alte mucoase și pe piele, ceea ce ar crește riscul de infecție.

● Spălați locul mușcăturii cu apă și săpun și aplicați o soluție dezinfectantă (betadină sau alcool medicinal). Evitați remediile „băbești”: aplicarea de benzină, acetonă, ulei, arderea căpușei fixată în piele.

● Indiferent dacă ați scos sau nu căpușa, contactați medicul de familie sau prezentați- vă imediat pentru consult la specialistul de boli infecțioase. Dacă nu v-ați prezentat imediat la medic, iar la locul mușcăturii apare, chiar și după câteva săptămâni, o zonă roșie, prezentați-vă de urgență la specialistul de boli infecțioase, care va stabili conduita terapeutică, pentru fiecare caz în parte. (Sursa www.mateibals.ro)

Acțiuni preventive

Animalele de companie trebuie verificate permanent de căpușe. Dacă găsiți căpușe la animalele dvs., adresațivă medicului veterinar și nu le aplicați insecticide din proprie inițiativă. Există substanțe care, aplicate pe piele, îndepartează insectele, în general. Insecticidele, substanțe care omoară căpușele, nu se aplică pe piele. Pentru a omorî căpușele din curtea și grădina dumneavoastră, solicitați servicii specializate și autorizate în acest sens. Tundeți iarba din curte și grădină frecvent, evitați depozitarea de mobilă veche, gunoi și obiecte de lemn aproape de casă. Acestea sunt locuri unde se ascund și pot supraviețui căpușele. Depozitați lemnele de foc în locuri unde se păstrază uscate. Construiți garduri înalte de peste 1,5 metri, pentru a evita pătrunderea unor animale straine, care pot aduce căpușe.

Verifi cați tot

Este important ce facem înainte de excursie, dar și ce facem după ce ne întoarcem acasă. Iată câteva recomandări făcute de Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”. Se recomandă îmbrăcăminte adecvată: haine deschise la culoare, pentru a putea observa prezența căpușelor (care sunt în general închise la culoare), haine cu mâneci lungi, șosete și încălțăminte fără perforații, care să acopere complet picioarele, pantaloni lungi strânși peste încălțăminte. După excursie se recomandă duș sau baie generală și verificarea întregii suprafețe a corpului, pentru depistarea prezenței căpușelor, în zone de predilecție: spatele genunchilor, sub braț, între degetele de la mâini și picioare, buric, după urechi, pe ceafă, gât și în părul de pe cap. Verificați și hainele, bagajele, animalele de companie care v-au însoțit și chiar jențile de la mașină, în rizurile cărora se pot găsi căpușe!