De la Târgu Mureş vine poate una dintre cele mai frumoase dovezi de patriotism din ultimii ani.

Pe Facebook a fost postat un filmuleţ în care apar soldaţi români interpretând cântecul “Treceţi batalioane române Carpaţii” cu ocazia Zilei Naţionale, la 1 Decembrie 2013.

Având făclii în mâini şi bătând pas de defilare, soldaţii au făcut senzaţie cu interpretarea lor. Un cetăţean a fost atât de impresionat, încât i-a filmat şi a postat înregistrarea pe Facebook.

 

(function(d, s, id) { var js, fjs = d.getElementsByTagName(s)[0]; if (d.getElementById(id)) return; js = d.createElement(s); js.id = id; js.src = "//connect.facebook.net/ro_RO/sdk.js#xfbml=1&version=v2.3"; fjs.parentNode.insertBefore(js, fjs);}(document, 'script', 'facebook-jssdk'));

Treceti batalioane...

Mi s-a facut pielea de gaina si m-a luat un fior prin tot corpulDefilarea fortelor armate in Targu Mures 2013.Autor: https://www.facebook.com/olimpiu.sabaupop

Posted by Best Vines Romania on 2 Octombrie 2014

Treceţi batalioane române Carpaţii, scurtă istorie

Cântecul a fost scris probabil în timpul Primului Război Mondial şi se crede că unul dintre primele ansambluri care ar l-ar fi interpretat este Corul Bărbătesc din Finteuşul Mare, Maramureş, fondat la 1 decembrie 1918 de preotul Valer Dragoş şi învăţătorii Gavril Bogdan, Nistor Dragoş. Corul interpretează cântecul original şi astăzi, neîntrerupt încă din 1918.

Menţiuni despre acest cântec pot fi găsite în diferite lucrări istorice, una dintre ele atestând faptul că, în februarie 1919, voluntarii din ”Legiunea Română de Voluntari Transilvăneni – Bucovineni” deja cunoşteau o versiune a cântecului: “Ardealul, Ardealul, Ardealul ne cheamă / Visam de când eram copii / Să trecem Carpaţii / Ne trebuie Ardealul, / De-o fi să ne-ngroape de vii!”.

Celor trei strofe originale li s-au adăugat apoi alte şase (n.r. - una la început, alte cinci la final), în timpul regimului comunist, de către Cenaclul Flacăra, după cum recunoaştea chiar poetul Adrian Păunescu: „Un cântec pe care trebuie să-l aflaţi, un cântec care trebuie să rămână şi în memoria generaţiilor următoare aşa cum a rămas în memoria corurilor de ţărani din Transilvania, din Finteuşul Mare, spre exemplu, unde l-am descoperit; [...] trei strofe sunt ale istoriei şi restul le-am scris noi, în vremea noastră, cu gândurile noastre, cu starea noastră de spirit, cu dorinţa noastră de pace, dar şi cu sentimentul ca decurgem dintr-o galerie puternică de înaintaşi demni.”

Mai circulă o variantă care indică faptul că Iosif Romulus Botto, organizatorul a peste 30 de coruri şi fanfare din Banat şi Transilvania în perioada interbelică, poate fi considerat compozitorul celebrului cântec.