Piața muncii din România s-a modificat radical în ultimii zece ani. Și se va modifica și mai mult în cei ce urmează. Nu mai este o piață de muncă a angajatorilor, ci a angajaților, spun specialiștii în HR. Candidatul se duce la un interviu cu pretenții mari, deși bagajul de cunoștințe nu-l recomandă. În realitate, o specializare nu mai e suficientă. Angajatorii caută candidați cu seturi de competențe

Învățământul superior trebuie să țină pasul cu piața muncii, altfel nu face decât să producă șomeri cu diplomă. E mesajul transmis, ieri, de trei specialiști în HR de la companii importante, la dezbaterea „Educația universitară și piața muncii”, organizată la Universitatea Română – Americană din București.

FOTO: Andreea Mihnea, specialist în recrutare

Învățământul departe de mediul business

„Este clar că există o discrepanță mare între cele două, parcă vorbim în limbi diferite. Și am resimțit lucrul acesta în ultimii 7-10 ani. Trebuie să ne așezăm la aceeași masă și să vedem cum să facem ca să mergem pe același drum. Eu sunt membru în mai multe consilii consultative ale unor facultăți, dar nu mai putem să facem astfel de întâlniri izolat, doar cu câte o universitate”, explica Andreea Mihnea, expert a E&Y România. Ea a atras atenția că discrepanțele între ce au nevoie angajatorii și cum sunt candidaț i i pentru posturi sunt din ce în ce mai mari. La asta se adaugă declinul demografic dar și faptul că o mare parte din forța de muncă specializată pleacă peste hotare.

Ce e mai grav e că multe instituții de învățământ din România nu produc, de fapt, acei specialiști care să ocupe locurile de muncă disponibile la ieșirea de pe băncile facultății.

„51% din joburile actuale dispar până în 2040”

„Un studiu recent arată că 51% din joburile actuale vor dispărea până în 2040, fiind înlocuite de roboți și automatizare. (...) Apoi, se remarcă o altă tendință. Munca fizică de tip masculin (gen operare utilaje) se mută spre o muncă fizică de tip feminin, care ține mai mult de hedonism, gen well-being. (...) Joburile clasice vor dispărea. Se va căuta în schimb o sumă de competențe și abilități cu care fiecare om să vină la pachet”, explica Andreea Mihnea direcția în care ne îndreptăm.

Ideea e că educația pe care o primesc în facultăți tinerii din ziua de azi ar trebui să-i pregătească pentru viață și să le aducă în plus, în afară de un bagaj de cunoștințe standard din specializarea aleasă, și abilități și aptitudini care să-i pregătească să facă față la orice. „Dacă vorbim de cei care vor fi de anul acesta studenți, unele din joburile pe care ei le vor avea peste 5 ani e posibil ca acum să nu existe încă”, arăta specialistul firmei de recrutare E&Y România.

În criză de forță de muncă specializată

Consecință a dezechilibrului între ce produc facultățile sau liceele și ce are nevoie piața de muncă se vede foarte bine în studiul ManpowerGroup, publicat anul trecut. La nivel global, în 2016, s-a înregistrat cea mai mare criză de talente din 2007 până acum și o creștere cu două procente față de 2015. România se regăsește pe locul trei în topul țărilor care se confruntă cu o acută criză de forță de muncă, cu un procent de 72%, după Japonia, 86% și Taiwan, 73%. 40% din cei 42.000 de angajatori chestionați au recunoscut că întâmpină dificultăți în recrutarea de personal calificat.

Setul de competențe absolut necesar angajatului din viitor

Un angajator vrea din ce în ce mai mult de la angajatul său să dea dovadă nu doar de cunoaștere a unor noțiuni de bază legate strict de meseria sa. În condițiile în care joburile clasice, în care faci în fiecare zi același lucru și pleci spre casă la ora 17.00 vor dispărea, viitorii angajați ar trebui să câștige, încă de pe băncile școlii și, ulterior, ale facultății următoarele competențe de bază de care vor avea absolută nevoie:

● abilitatea de a rezolva probleme și gândire critică – analitică

● abilități în managementul relațiilor

● aptitudini de project management

● să fie capabili să evalueze și să gestioneze riscurile și crizele.