Editura Evenimentul si Capital

Camelia Bogdan, judecătoarea care l-a trimis la ÎNCHISOARE pe Voiculescu, cere CSM să-i apere reputația profesională, după ce a fost ATACATĂ de Antena 3

Judecatoarea Camelia Bogdan
Autor: | | 61 Comentarii | 14376 Vizualizari

După ce Antena 3 a difuzat mai multe emisiuni în care o acuza pe judecătoarea Camelia Bogdan, de la Curtea de Apel București, de conflict de interese, aceasta a făcut cerere de apărare a reputaţiei la Consiliul Superior al Magistraturii.

„Eram acuzată că, în 2014, aş fi luat bani de la partea vătămată - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Regionale - într-un dosar în care, de fapt, această instituţie avea calitatea de parte civilă - şi că aş fi fost într-o stare de incompatibilitate / conflict de interese pentru că am predat în cadrul unui seminar de prevenire a fraudei şi corupţiei funcţionarilor unei instituţii (Agenţia de Plăti şi Intervenţie pentru Agricultură) aflate în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Regionale”, scrie judecătoarea Camelia Bogdan în cererea adresată CSM.

Redăm, textual, cererea Cameliei Bogdan

Potrivit Antena 3 şi Lumea Justiţiei, remuneraţia pe care am primit-o ca lector în cadrul seminarului din 2014, la care se adaugă concediul de odihnă ce ar fi fost efectuat pe banii părţii vătămate în Poiana Braşov, ar fi fost plăți mascate pentru decizia pronunţată în dosarul nr. /3/2012** - Dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare - în care a fost condamnat şi Dan Voiculescu, fondatorul Trustului Intact. Altfel spus, mi se impută săvârşirea în concurs a infracţiunilor de corupţie în formă continuată şi spălare de bani pentru că am predat „Prevenirea fraudei şi a corupţiei în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene”  funcţionarilor APIA (a căror lista de prezenţa o ataşez prezenţei) într-un interval de două săptămâni, în intervalul orar 9-17.00, la Poiana Braşov.

Nu mai puţin adevărat este că am luat act, ex propiis sensibus, în data de 12.02.2016, că site-ul Antenei 3 îmi aduce acuzaţia că am săvârşit potenţiale infracţiuni şi doar împrejurarea că aş fi „parteneră de execuţii cu Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie mă apară de „pârnaie". Această exprimare argotică are rolul de a sublinia faptul că aş fi încălcat în mod grav legea.

Menţionez că:

  •  am predat la seminarul de la Poiana Braşov în timpul vacanţei judecătoreşti, cu acordul Preşedintelui de secţie, participând totodată şi la şedinţele de judecată la care am fost repartizată în acea perioada,
  • nu am încasat drept remuneraţie pentru prestaţia mea ca lector sub nicio formă, nicio sumă de bani de la vreo parte din dosarul ICA,
  • nu am fost selectată ca lector de Ministerul Agriculturii (nici de către Agenţia Naţională de Intervenţii şi Plăți în Agricultură, instituţie care, potrivit art.1 din Legea nr.1/2004, are personalitate juridică şi este ordonator de credite), ci de o societate care a câştigat procesul de selecţie pentru organizarea de cursuri pentru funcţionari din instituţii aflate în subordinea acestui minister,
  •  în prealabil am solicitat expressis verbis Agenţiei Naţionale de Integritate verificarea vreunei potenţiale incompatibilități între calitatea de magistrat şi calitatea de lector în cadrul programului „Aplicarea Viitoarei Politici Agricole Comune. Prevenirea fraudei şi a corupţiei în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europeneh, ANI comunicându-mi că această participare „nu este de natură să genereze situaţie de incompatibilitate”.
  •  banii cu care am fost remunerată pentru activitatea mea de lector nu provin de la Ministerul Agriculturii, ci dintr-un împumut contractat de Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare,
  •  colaborez de fiecare dată când se iveşte ocazia la proiectele Institutului Naţional al Magistraturii, dar şi în programe pentru prevenirea şi combaterea corupţiei organizate de diferite alte instituţii, aşa cum fac şi numeroşi alţi magistraţi români,
  •  am participat şi voi mai participa la astfel de conferinţe şi seminare, în ţară şi în străinătate, orice magistrat având datoria de a se perfecţiona continuu şi de a împărtăşi şi altora – magistraţi, ofiţeri de poliţie judiciară, funcţionari – cunoştinţele teoretice dobândite şi practica judiciară; asemenea evenimente joacă un rol important şi în prevenirea, nu doar în combaterea criminalităţii economice.

 

În ceea ce priveşte instituţia care a selectat şi plătit lectorii la seminar:

  •  Având în vedere că am fost acuzată că aş fi primit  bani de la partea vătămată (Ministerul Agriculturii) veţi reţine, aşadar că banii mi-au fost viraţi de către societatea FDI TOP Consult SRL (Consultantul selecţionat pentru organizarea seminarului pentru funcţionarii APIA), conform extrasului de cont ataşat prezenţei.
  • Această societate, al cărei beneficiar real este domnul Lucian Păuna, a răspuns în dată de 14 aprilie 2014 cererii formulate de Proiectul „Modernizarea Sistemului de Informare şi Cunoaştere în Agricultură” (MAKIS), implementat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentelor (ANVSA) prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP), cerere postată pe site-ul www.makis.ro.
  • Societatea FDI TOP Consult a fost selectată pentru a organiza cursurile de instruire a funcţionarilor. Ulterior, eu mi-am depus candidatura pentru a fi expert în cadrul acestor cursuri că urmare a procedurii de selecţie lansate de Consultantul SC FDI TOP Consult SRL, nicidecum de Ministerul Agriculturii.
  • Conform documentaţiei aflate în procedura de atribuire, lectorii au fost selectaţi de Consultantul FDI TOP Consult  SRL, au avut contract cu Consultantul FDI TOP Consult SRL şi obligaţii faţă de Consultantul FDI TOP Consult SRL, nu faţă de Unitatea de Management a Proiectului.
  • Veţi reţine, aşadar, că UMP nu a avut obligaţii contractuale sau de nici o altă natură în  raport cu lectorii implicaţi în proiect. Lectorii au avut contract doar cu Consultantul FDI TOP Consult SRL unde sunt specificate drepturile şi obligaţiile fiecăruia. Conform contractului dintre părţi, UMP MAKIS (Clientul) nu a decontat cheltuieli ale consultantului, ci au fost achitate către consultant contravaloarea serviciilor contractate, în baza facturilor emise şi a unor rapoarte care să dovedească respectarea obligaţiilor de către consultant.
  • A căzut în sarcina Consultantului FDI TOP Consult SRL să facă toate demersurile pentru realizarea cursului pentru funcţionari, adică: asigurare masă, cazare, transport participanţi, instruirea participanţilor, materiale de curs, raportare, etc. Toate acestea au fost făcute din resursele Consultantului, iar pentru rezultatele livrate (conform contractului) Consultantul FDI TOP Consult SRL a fost plătit de către UMP MAKIS.
  • Lectorii nu au întocmit sau transmis rapoarte de activitate pentru sau către UMP. Rapoartele de activitate ale Lectorilor au fost transmise către Consultant, aşa cum a prevăzut convenţia civilă cu fiecare. În baza rapoartelor, în urmă constatării îndeplinirii obligaţiilor către Consultant, acesta i-a remunerat pe lectori.
  • Contractul dintre UMP şi Consultant (FDI TOP Consult SRL) a fost realizat integral cu respectarea tuturor prevederilor contractuale. Convenţiile civile ale lectorilor (contractele dintre Consultant şi Lectori) au fost prestate integral conform prevederilor. Pentru toate elementele specificate mai sus există documente justificative: contracte dintre părţi, rapoarte de activitate, documente de plata, dovezi cu privire la achitarea taxelor şi contribuţiilor la stat, liste de prezenţa, participare, etc.

În ceea ce priveşte provenienţa fondurilor care am fost remunerată pentru că am predat la seminar menţionez următoarele:

Banii cu care Consultantul FDI TOP Consult SRL a remunerat prestaţia mea la seminarele antifraudă pentru funcţionarii APIA au provenit din fondurile acordate Statului Român printr-un act internaţional ratificat printr-o  Lege, respectiv Acordul datat 28 decembrie 2007, între România (împrumutat) şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (Banca).

Din partea României a semnat Ministerul Economiei şi Finanţelor, după cum rezultă din conţinutul Acordului, datat 28 decembrie 2007, încheiat între România (împrumutat) şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (Banca), unde se specifică în cadrul Condiţiilor Generale că: 5.01. Reprezentantul împrumutatului este Ministerul Economiei şi Finanţelor.

În ceea ce priveşte obligaţia de rambursare a acestui împrumut, aceasta incumbă  Ministerului Finanţelor. Aşadar, va rog să constataţi că inclusiv restituirea sumelor achitate mie pentru seminarul la care am fost selectată, ca expert al  Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, incumbă Ministerului Finanţelor Publice, aspect clarificat prin Lege.

Dacă mi se imputa că aş fi primit bani obţinuţi de Statul Român de la Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi astfel m-aş afla într-un conflict de interese, cu deosebit respect va rog să îmi permiteţi, ab initio, a vă supune atenţiei şi următorul aspect.

  • Începând cu prima mea şedinţa de judecată (8.11.2005) am judecat cauze în care Statul Român, prin diverse instituţii ale sale, era parte. Conform articolelor defăimătoare la adresa mea şi a sistemului judiciar, nici un judecător din România nu ar putea să judece în domeniul dreptului civil/contencios administrativ şi, în acelaşi timp, să îşi încaseze salariul de la Stat! Sau să judece infracţiuni de evaziune fiscală, în care Statul, prin Ministerul Finanţelor, se constituie parte civilă!
  • Întrucât  au apărut în spaţiul public suspiciuni cu privire la potenţiala incompatibilitate a judecătorului care ar încasa bani de la vreuna din părţile în dosar, iar noi suntem remuneraţi de Stat, va rog să minimizaţi termenul de soluţionare a cererii mele de apărare a reputaţiei sistemului judiciar în ansamblul sau, deoarece consider că nu este în interesul naţional că România să se transforme într-un paradis al infractorilor prin formularea de recuzări pe bandă rulantă împotriva judecătorilor care soluţionează, exempli graţia, cauze având că obiect infracţiuni de evaziune fiscală, în care Statul este parte civilă în dosar.
  • Va rog să observaţi faptul că eu nu mă aflu în niciun conflict de interese, deoarece nu am încasat, sub nicio formă,  nicio suma de bani de la vreo parte din dosar, şi, deopotrivă, nu am beneficiat de nici un folos ori  avantaj, iar  de lege lată, judecătorul care la deliberare dispune repararea prejudiciului/restituirea unor sume de bani nu are posibilitatea să stabilească el însuşi destinaţia sumelor, chiar dacă aceste sume privesc creanţe bugetare, după cum rezultă din analiza disp. art. 393 C. pr. pen, care configurează  obiectul deliberării.
  • Dacă aţi considera că prin pronunţarea deciziei doream ca din suma de 60.482.615 euro care vor ajunge în conturile părţii civile Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu titlu de reparare a prejudiciului cauzat prin privatizarea frauduloasă a Institutului de Chimie Alimentară ar urmă să fie restituit prioritar  suma de aproximativ 48 de milioane Euro cuprinsă în Acordul dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 28 decembrie 2007, ratificat prin  Legea nr. 14/2009 publicată în M.Of. al României în data de  05.03.2009, va rog să reţineţi că nu aveam posibilitatea legală să stabilesc destinaţia sumelor de bani cuvenite Statului sau a instituţiilor aflate în subordinea acestuia prin asumarea unor angajamente internaţionale.
  • De asemenea, va rog să constataţi că nu am analizat niciodată la deliberare legătura de cauzalitate între privatizarea frauduloasă a fostului Institut de Chimie Alimentară şi necesitatea contactării unor împrumuturi internaţionale pentru redresarea agriculturii, deoarece Ministerul Agriculturii nu a solicitat niciodată acoperirea daunelor rezultate din know-how-ul existent la acea vreme prin rezultatele activităţii de cercetare în domeniul industriei de cercetare alimentară, o eventuală acţiune pentru repararea prejudiciului născut sau descoperit după constituirea de parte civilă putând fi introdusă doar în faţă instanţei civile,  conform art. 20 alin. 6 C. pr. pen.

Cum se poate apara de defăimare un magistrat corect care are obligaţia de rezervă?

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Justiţie

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate