Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti vor decide azi dacă îl vor băga după gratii azi pe Dan Voiculescu în dosarul ICA sau îl vor lăsa în libertate. În prima istanţă, mogulul a primit de la Tribunalul Bucureşti cinci ani de închisoare cu executare, însă procuorii DNA au cerut 10 ani în toate termenele de judecată.

Dan Voiculescu şi cei 12 inculpați din dosar mai au trei variante în acest moment: condamnare cu executare sau cu suspendare, rejudecare sau achitare.

Patronul Antenelor este acuzat de spălare de bani, după ce ar fi pus la cale privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) în urmă cu 15 ani. Dan Voiculescu a obţinut un teren de 3,6 hectare şi mai multe clădiri în zona Băneasa cu suma de 100.000 de euro. Valoarea reală a proprietăţilor cumpărate de către mogul este de 60 de milioane de euro.

Dacă va fi condamnat cu executare, Dan Voiculescu ajunge în spatele gratiilor în baza unui mandat de arestare emis de Tribunalul București. În acest caz, avocaţii mogulului mai au la dispoziție două căi extraordinare de atac: contestația în anulare și recursul în casație, care se judecă de magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Contestația și recursul se admit numai dacă de-a lungul procesului s-au făcut erori mari de procedură. Cel mai probabil, apărătorii lui Voiculescu vor miza pe așa zisa constituire ilegală a completului de judecată de la Curtea de Apel. Ei susţin că magistrații nu au fost repartizați aleatoriu.

Art. 438 – Cazurile în care se poate face recurs în casaţie

(1) Hotărârile sunt supuse casării în următoarele cazuri: 1.în cursul judecăţii nu au fost respectate dispoziţiile privind competenţa după materie sau după calitatea persoanei; 2.hotărârea a fost pronunţată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului; 3.instanţa nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate; 4.judecata a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii; 5.judecata a avut loc în lipsa avocatului, când asistenţa juridică a inculpatului era obligatorie, potrivit legii; 6.şedinţa de judecată nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel; 7.inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală; 8.în mod greşit s-a dispus încetarea procesului penal; 9.hotărârea cuprinde motive contradictorii ori motive străine de natura cauzei sau există o contradicţie între considerentele şi dispozitivul hotărârii; 10.instanţa nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă; 11.nu s-a constatat graţierea sau în mod greşit s-a constatat că pedeapsa aplicată inculpatului a fost graţiată; 12.s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege; 13.instanţa şi-a întemeiat hotărârea pe probe pentru care a fost aplicată sancţiunea excluderii sau în mod greşit s-a aplicat sancţiunea excluderii cu privire la probe legal administrate; 14.instanţa nu s-a pronunţat asupra unuia sau mai multor motive de apel. (2) Cazurile prevăzute la alin. (1) pot constitui temei al casării hotărârii doar dacă nu au fost invocate pe calea apelului sau în cursul judecării apelului ori dacă, deşi au fost invocate, au fost respinse sau instanţa a omis să se pronunţe asupra lor. (3) În cazul în care cererea de recurs în casaţie a fost respinsă, partea sau procurorul care a declarat recursul în casaţie nu mai poate formula o nouă cerere împotriva aceleiaşi hotărâri, indiferent de motivul invocat.

CÂND A ÎNCEPUT "COŞMARUL"  MOGULULUI ANTENELOR?

Pe 4 decembrie 2008, preşedintele fondator al Partidului Conservator, Dan Voiculescu, a fost trimis în judecată, alături de alte 12 persoane, în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie susţin că privatizarea frauduloasă a ICA ar fi fost făcută în folosul lui Dan Voiculescu, fiind realizată prin subevaluarea bunurilor institutului cu peste 7,7 milioane de euro.

Dan Voiculescu, acţionar majoritar al SC Grupul Industrial Voiculescu şi Compania (Grivco) SA Bucureşti, membru al Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) şi al Consiliului de Administraţie (CA) al Institutului de Chimie Alimentară, membru al AGA şi director general al SC Bioprod SA Bucureşti, a fost acuzat de procurori de "folosire, de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, a influenţei şi autorităţii date de această calitate în scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri, sau alte foloase necuvenite şi spălare de bani, ambele în formă continuată".