Editura Evenimentul si Capital

Ca și cum Hayek ar spune ceva important guvernului Cioloș

Sever Voinescu
Autor: | | 10 Comentarii | 1494 Vizualizari

Orice guvern tehnocrat se confruntă, inevitabil, cu două mari provocări.

 Prima, îi este exterioară, fiind vorba despre relația lui cu partidele politice. A doua, îi este intrinsecă, decurgînd din însăși natura sa, dar are ceva legătură cu prima: aroganța gîndirii tehnocrate în raport cu gîndirea de partid sau, în formă și mai gravă, pretinsa dar nereala cunoaștere pe care gîndirea tehnocrată o poate exhiba. Despre acest gen de provocare, în ambele sale forme, a vorbit pe îndelete Friedrich von Hayek. Pentru că, dacă aș vorbi eu, argumentul meu ar fi refuzat pe motiv că sînt băsist (da, gîndirea tehnocrată românească operează, uneori, cu terminologia Antenei 3), prefer să înfățișez aici cîteva idei ale lui Hayek, în spatele cărora mă așez fără rest. Mă gîndesc că, dacă nu le vorbesc băsiștii, tehnocrații dlui Cioloș ar putea, măcar, să asculte. Și să se gîndească un pic...

 Cînd se apropia de 90 de ani, Friedrich Hayek a scris o carte intitulată ”Aroganța fatală: Erorile socialismului”. Ideea principală a cărții este că socialismul nu are cum să reușească pentru că este produsul unei gîndiri arogante, care își închipuie că are prioritate în fața realității. Niciodată, spune Hayek, omul nu va putea modela realitatea din jurul său așa cum își dorește. Ordinea socială, inculsiv cea economică, nu este rațională, ci spontană, credea el. Desigur, spontan nu înseamnă irațional. Dar nici proiectabil. Cine înțelege în profunzime acest adevăr, se poate feri de eroare, cine nu, nu. La baza socialismului, așa cum știm, stă o încredere uriașă în capacitatea gîndirii unora de a remodela natura umană. Azi, îi zice ”inginerie socială” și mai toată lumea cu scaun la cap admite că e o prostie. Care, ca orice prostie, dusă la limită, poate fi chiar ucigătoare. Cu cîteva decenii înainte de cartea lui Hayek,  Ludwig von Mises dovedise deja că ideea unei economii planificate, calculată și proiectată pe ani în avans, este o imposibilitate, iar cu cîteva secole înainte, Adam Smith argumentase convingător că niciodată vreun guvernant, oricît ar fi el de înțelept, onest și experimentat, nu va putea să ia decizia economică cea mai bună pentru un individ oarecare - doar el însuși, individul, știe cel mai bine ce nevoie are și cum anume și-o poate satisface, de aceea, trebuie mai degrabă lăsat în pace decît guvernat. Ideile de acest gen au, cum s-ar zice, tradiție. Însă, ele au și viitor. Nu doar pentru că socialismul este încă foarte răspîndit, ci pentru că aroganța gîndirii este și mai răspîndită iar hybrisul omenesc este nepieritor.  A-l citi pe Hayek, așa cum s-a făcut pînă recent, doar ca pe un gînditor care polemizează cu socialismul este o eroare - el este un gînditor care polemizează cu defecte ale gîndirii omenești. Tehnocrații, mai ales, sînt expuși acestui pericol, numit de mine în spirit hayekian, aroganța gîndirii. Tehnocrații pot pretinde că sînt competenți, mai ales în raport cu catastrofele de incompetență puse la butoane de partide. Nu-i greu să fii mai priceput la făcut autostrăzi decît era, să zicem, Șova sau la agricultură decît era Daniel Constantin. Tehnocrații guvernului Cioloș trebuie să înțeleagă că rostul lor la guvernare nu este să arate că știu mai multe decît predecesorii lor politici. Rostul lor este, pur și simplu, să fie mai înțelepți. Dacă gîndirea tehnocrată poate avea un sens în plus față de gîndirea ideologizată este tocmai acesta: e mai înțeleaptă. Altfel, mai informată și mai pricepută nu prea are cum să fie, din moment ce toate politicile de guvernare, chiar și cele de la Bruxelles, sînt, înainte de orice, politică pură.

La primirea Nobelului pentru economie, în 1974, Hayek a ținut un discurs rămas în istorie cu titlul ”Despre pretinsa cunoaștere”. Hayek spunea în acest discurs că a pretinde că știi atunci cînd, de fapt, nu știi, poate fi dezastruos. Iată fraza cheie: ”Să acționăm crezînd că deținem cunoștințele și puterea care ne-ar da posibilitatea să reformăm procesele sociale conform dorințelor noastre, cunoștințe pe care, de fapt, nu le avem, este foarte probabil să ne facă mult rău.” În general, în materie de guvernare economică, Hayek recomanda mai degrabă modelul grădinarului (care se ocupă cu atenție să creeze mediul necesar unei creșteri naturale) decît modelul meșteșugarului (care se ocupă cu transformarea materiei prime din mîna sa în altceva, pe baza cunoștințelor și dorințelor sale). Cum dl Cioloș este specialist în agricultură, cred că va înțelege mai bine decît oricare altul îndemnul lui Hayek.

Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.




Alte articole din categoria: Opinii EVZ

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate