Editura Evenimentul si Capital

Buzău, județul în care DNA a făcut prăpăd | România 4 you

Proiectul România 4 you face radiografia prezentului
Autor: | | 4 Comentarii | 5116 Vizualizari

„Evenimentul zilei” și revista „Capital” au lansat campania „România 4 you”, o radiografie de substanță a situației sociale, politice și economice din județele țării. Campania are o frecvență săptămânală și se va derula pe parcursul următoarelor luni, până la alegerile locale din iunie 2016. Citiți în revista „Capital” un amplu articol dedicat situației economice din județul Buzău.

Buzăul a revenit pe mâinile PSD, după ce ordonanță privind migrația aleșilor locali și DNA-ul a distrus organizația liberală locală

La alegerile din 2012, ca urmare a aranjamentelor interne din USL, liberalii au preluat conducerea Consiliului Județean. Alianța PSD-PNL a câștigat lejer alegerile, obținând peste 55% din voturile pentru consilierii județeni. PSD a luat însă majoritatea primăriilor, reușind să îşi adjudece 46 de primării, urmat de PNL, cu 26 de primari şi PDL, cu 14. Eternul Constantin Boșcodeală (PSD) era la al cincilea mandat la Primăria Buzău. Liberalii au primit o primă lovitură sub centură din partea foștilor aliați din PSD, prin Ordonanța de urgență 55/ 2014, care a permis ca, pentru o perioadă limitată, aleșii locali să poată schimba partidul fără a fi sancționați.


FOTO: Constantin Boșcodeală, primarul municipiului Buzău



În septembrie 2014, preșe dintele CJ Buzău, Cristinel Bîgiu, a plecat la social-democrați. În plus, alți 18 primari PNL, între care cel din Râmnicu Sărat, şi şase edili PDL au trecut la PSD, decizia fiind luată după o întâlnire cu liderul PSD Buzău, Constantin Boşcodeală.

  • Efectele DNA

De la prefect la primarul de Buzău, toți aleșii au dosare

Deși a fost condamnat în primă instanță la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu, primarul PSD al Buzăului, Constantin Boșcodeală, nu vrea să plece din funcție. Inițial, el dorea să păstreze și șefia organizației județene de partid: în februarie a demisionat și, după cinci zile, a revenit asupra demisiei. După ce Victor Ponta a părăsit formațiunea social-democrată, au avut loc alegeri și favoritul lui Boșcoodeală, deputatul Marin Ciolacu, i-a luat locul la conducerea PSD-Buzău. În 2015, președintele CJ Buzău, Cristinel Bîgiu, a fost trimis în judecată în trei dosare de corupție. El a demisionat de la conducerea CJ abia la 11 noiembrie, „sub presiunea străzii”, fiind înlocuit de Petre Neagu, de la PSD. Bîgiu i-a tras după el pe doi lideri liberali - Dan Motreanu și George Scutaru - care au fost trimiși în judecată ca urmare a denunțurilor făcute de fostul lor coleg de partid. În aprilie 2015, DNA l-a trimis în judecată pe prefectul de Buzău de la acel moment, Maria Buleandră. Ea era implicată în retrocedarea ilegală a 5.000 de hectare de pădure.

Fișa județului

● Suprafața județului este de 6.103 km² și reprezintă 2,6% din suprafața țării.

● Populația este de 432.054 locuitori, aflându-se în scădere. În 1992 erau înregistrați 516.961 de locuitori. Densitatea este de 70,8 locuitori pe km pătrat.

● În 2012, salariul mediu net era de 1.257 lei

● Șomajul, în iunie 2015: 9,59%, locul trei pe țară.

● PIB-ul pe cap de locuitor: 4.483 euro.

● Buzăul stă ceva mai bine la speranța de viață: 73,6 ani, ușor peste media națională de 73,4 ani.

● Doar 47,1% din gospodării aveau canalizare, în 2012.

  • Infrastructură dezastruoasă

Drumul spre Buzău e tot mai lung

Durata călătoriei cu tre nul pe ruta București - Buzău este cu 21 de minute mai mare față de acum 80 de ani, scria Ziarul financiar, în 2014. Știrea bună este că, potrivit Master Planului pe Transport, liniile Bu curești - Iași via Bacău și Buzău - Galați și Pașcani - Ucraina (Siret) vor fi reabilitate, costul estimat fiind de 3,3 miliarde de euro. Buzăul are șosea de centură, dar aceasta are faima de a fi una din cele mai periculoase din țară: doar în 2013, au fost înregistrate aici 10 accidente rutiere soldate cu 16 răniți și doi morți. Indicatoarele pentru curbă deosebit de periculoasă au fost furate de hoții de fier vechi, fiind confecționate din aluminiu, benzile rezonatorii au dispărut, iar accidentele s-au ținut lanț și în 2015. În mai 2014, presa relata că Ministerul Transporturilor va licita un studiu de fezabilitate pentru autostrada Buzău-Brăila-Galați. În 2015 însă, după ce a fost finalizat Master Planul General pentru Transporturi, Buzăul mai apărea doar pe drumul expres București-Ploiești-Pașcani. Pe lista priorităților, acest drum este pe locul doi, imediat după modernizarea centurii sud a Capitalei.

  • Turism culinar

Patria cârnatului de Pleșcoi

Sunt multe atracții în județul Buzău, dar probabil cel mai popular produs sunt cârnații de Pleșcoi. Din păcate, până acum, acest produs nu a primit recunoaștere europeană. Abia în aprilie 2014, Direcția Agricolă împreună cu Asociația pentru Protejarea Cârnaților de Pleșcoi a demarat acțiunea de obținere a atestatului Indicația Geografică Protejată (IGP). Potrivit unui istoric local, rețeta acestor cârnați din carne de oaie provine de la sârbii refugiați în regiune în secolul al XVIII, fugind din calea turcilor. Buzăul are și câteva crame renumite, în zona Dealului Mare. Dar, în 2011, presa locală relata că inspecția pentru controlul viti-vinicol a descoperit că unele vinuri produse în Buzău erau amestecate cu apă, zahăr și alcool. Există și un „Drum al vinului” care leagă castrul roman de la Pietroasele, locul unde s-a descoperit Tezaurul „Cloșca cu puii de aur”, cetatea dacică de cult Gruiu Dării, cramele brâncovenești de la Merei, Cetatea dacică de la Cârlomănești, Mănăstirea Ciolanu și Tabăra de sculptură în aer liber de la Măgura. Spre deosebire de alte drumuri din județ, acesta este în stare bună, fiind refăcut cu fonduri UE.

  • MUNCĂ ȘI ȘOMAJ

Rata șomajului a început să crească vizibil din 2014

Vechea industrie buzoiană de dinainte de 1989 a fost salvată de companiile multinaționale prin privatizări reușite. Astfel, în județul Buzău lucrau, la finele lunii iulie a acestui an, 82.113 persoane, mai bine de jumătate activând în domeniul serviciilor, conform cifrelor Institutului Național de Statistică (INS). Salariul mediu net lunar era, în aceeași lună, de 1.427 lei, cu aproape 400 lei sub media pe țară de 1.849 lei. Comparativ cu anul 2012, salariile angajaților din județul Buzău au urcat cu 16%.

Un salariat la 1,3 pensionari

La finele trimestrului al doilea, în județ erau 108.560 pensionari, raportul fiind de 1,3 pensionari la un salariat. Pensia medie era de 786 lei, cu 100 lei mai mică decât pensia medie la nivelul țării. Valoarea ratei şomajului înregistrată la nivelul judeţului Buzău la sfârşitul lunii octombrie 2015 este de 9,49%, în scădere faţă luna anterioară, când s-a situat la 9,84%. Numărul şomerilor înregistraţi în evidenţa AJOFM Buzău a fost de 18.041 persoane, dintre care 6.898 femei, au spus reprezentanții instituției, pentru EVZ. Din totalul șomerilor, 3.149 persoane sunt șomeri indemnizați și 14.892 sunt neindemnizați.

Rata șomajului a crescut vizibil în ultimii ani. După o rată a șomajului de 9,5%, în 2010, valoarea acestui indicator a scăzut până la 7,4%, în septembrie 2011, după care a urcat din nou, începând cu anul trecut.

În primele zece luni ale acestui an, prin programele derulate de AJOFM Buzău și-au găsit loc de muncă 10.051 persoane.

  • EDUCAȚIE

Gimnazii reabilitate sau construite și grădinițe ridicate cu bani de la băncile europene

În anul de învățământ 2015- 2016, în județul Buzău studiază 65.430 elevi în 142 școli de masă și 614 elevi în patru școli speciale, potrivit datelor furnizate EVZ de Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Buzău. Dintre cele 566 unități de învățământ din județ, 490 dețin autorizații sanitare, iar 43 unități nu îndeplinesc condițiile, având spații deteriorate, lipsa apei potabile, grupuri sanitare improprii sau fiind situate în parterul blocurilor.



Profesorii buzoieni au motive de mândrie. 149 elevi din cei peste 200 care au participat la etapa naţională a concursurilor şi olimpiadelor şcolare s-au întors acasă cu rezultate remarcabile, spun reprezentanții ISJ Buzău.

Șapte din zece absolvenți de liceu au luat Bacul

La sesiunea din vară a Bacalaureatului, s-au prezentat 3.285 elevi, iar 70,64% dintre ei au promovat. La sesiunea din augustseptembrie, procentul de promovabilitate a fost de 16,91%.

La examenul de Definitivat s-au prezentat 128 candidați, dintre care 62 au promovat. În ceea ce privește examenul de Titularizare, au participat 372 candidați, dintre care 147 au obținut note peste 7.

În cadul Proiectului de Reabilitare a Infrastructurii Școlare, finanțat de Banca Europeană de Investiții, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și Guvern, două gimnazii din județ au fost reabilitate (în Rușețu și Chiojdu), iar altele trei au fost construite (în Florica, Cătina și Bădila), în anii 2013-2014.

De asemenea, în cadrul proiectului Reforma Educației Timpurii în România, au fost construite grădinițe cu câte două săli de grupă în nouă localități.

Cu fonduri de la bugetul local s-a finalizat reabilitarea gimnaziului din Cernătești.

  • SĂNĂTATE

Proiecte europene de 5 milioane euro în spitale

În județul Buzău funcționează cinci spitale publice și două private, alături de care mai sunt 45 cabinete ambulatorii, 168 de cabinete de medicină dentară, 13 laboratoare, patru centre de permanență etc. În total, la nivelul județului, pacienții au acces la 2.413 paturi, dintre care 2.295 în sistemul public, conform datelor remise EVZ de Daniela Dumitru, directorul executiv al Direcției de Sănătate Publică (DSP) Buzău. În județ au fost desființate, în 2011, trei spitale. Spitalul Comunal Vintilă Vodă a fost reorganizat în Centru pentru persoane vârstnice. Din 1 februarie 2012, într-un spaţiu al fostului spital funcţionează și Centrul de permanenţă Vintilă Vodă. Spațiul unui alt spital desființat, cel de boli cronice din Pătârlagele, a fost dat în folosinţă gratuită Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Sf. Maria. Iar spațiul celei de-a treia unități desființate, Centrul de Sănătate Pârscov, a fost dat în administrare Asociaţiei Umanitare New Life.



În sistemul de sănătate al județului Buzău lucrează 4.752 angajați, dintre care 3.452 în sistemul public și 1.300 la privat. În total, în județ sunt 1.261 medici.

Lipsă de medici și asistenți medicali

„La nivelul județului Buzău există deficit de personal mai ales în unitățile sanitare cu paturi”, spune șefa DSP Buzău. Spitalul de Urgență Buzău mai are nevoie de 22 de medici și de 88 de asistenți medicali și personal auxiliar. Specialitățile deficitare în rândul medicilor sunt: medicina de urgență, oncologie, cardiologie, neurologie, boli infecțioase, pediatrie, medicină internă, neonatologie, chirurgie generală, chirurgie plastică, radiologie.

Patru spitale din județ au beneficiat de fonduri europene. Spitalul de Urgență Buzău a implementat proiectul e-Sănătate, în valoare de 4,43 milioane lei, 98% nerambursabili. Spitalul Orășenesc Nehoiu și-a dotat și reabilitat ambulatoriul, cu 2,8 milioane lei, alte 4,43 milioane lei fiind investiți în proiectul e-Sănătate. Spitalul Municipal Râmnicu Sărat a beneficiat de 5 milioane lei pentru modernizarea, dezvoltarea și echiparea ambulatoriului de specialitate. Iar la Spitalul de Boli Cronice Smeeni s-a derulat proiectul „Sănătate în spitale”, în valoare de 4,7 milioane lei. În total, spitalele buzoiene au beneficiat de fonduri europene în valoare de 21,3 milioane lei.

Citiți analiza economică a județului Buzău în revista „Capital”!




Alte articole din categoria: Romania 4 YOU

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate