Criza i-a făcut pe locuitorii Capitalei să creadă tot mai puţin în democraţie şi să-şi dorească măsuri de forţă, precum revenirea la pedeapsa capitală, abolită în 1990, arată un studiu al SNSPA.

Nu mai puţin de 40% din bucureşteni susţin reintroducerea pedepsei cu moartea, arată un studiu efectuat de către Facultatea de Sociologie a SNSPA. Circa 57% se opun acestei pedepse, iar 3% nu ştiu ce să răspundă.

Studiul a fost efectuat în perioada 5-20 aprilie, în Bucureşti, pe un eşantion de 1116 persoane, intervievate la domiciliu. Marja de eroare a sondajului este de 2,93%.

Potrivit studiului, procentul celor care doresc reintroducerea pedepsei capitale a crescut de la 35% în 2010 la 40% în 2011.

"Creşterea nevoii de agresivitate la nivelul justiţiei sociale prin reintroducerea pedepsei cu moartea înregistrează o creştere uşoară (...) în special datorită prezenţei mediatice frecvente a cazurilor de agresivitate extremă", se afirmă în cercetare.

Sondajul arată că, prin comparaţie cu 2010, a crescut şi numărul celor care cred că ar trebui desfiinţate partidele politice, parlamentul sau preşedinţia.

Astfel, 27% din cei chestionaţi spun că parlamentul ar trebui desfiinţat "pentru o perioadă de timp, până trece criza". Anul trecut, doar 14% din bucureşteni aveau această opinie.

Un procent de 22% din repondenţi spun că instituţia preşedinţiei ar trebui desfiinţată (10% în 2010), iar 28% sunt pentru dizolvarea partidelor (18% în 2010).

Este într-o uşoară creştere şi numărul celor care cred că veniturile oamenilor de afaceri ar trebui limitate, de la 37% la 42%.

"Evoluţia politică a ultimului an a determinat scăderea încrederii populaţiei în instituţii cu rol fundamental în menţinerea democraţiei şi a determinat creşterea intoleranţei şi a reacţiilor antidemocratice ce vizează desfiinţarea acestor instituţii. Considerăm că deficitul de democraţie (...) este unul dintre cele mai importante prejudicii pe care clasa politică le-a adus societăţii", se arată în studiu. 33% vor desfiinţarea PDL

Una din întrebările sondajului este: "Dacă ar fi să aveţi puterea să desfiinţaţi un partid, care ar fi acela?". Nu mai puţin de 33% din cei chestionaţi indică PDL, doar 9% UDMR, PRM – 7%, PSD – 5% şi USL – 3%.

O altă treime din repondenţi nu ştie sau nu vrea să răspundă la această întrebare.

Potrivit celor de la SNSPA, s-a atenuat reactivitatea faţă de PRM, care anul trecut înregistra 14% şi PSD, care în 2010 înregistra 12% din "opţiunea radical negativă a bucureştenilor cu drept de vot".

În schimb, această opţiune a crescut faţă de PDL, de la 22%, în 2010 la 33%, în 2011.

Creşte procentul darviniştilor

La întrebarea "Credeţi că omul se trage din maimuţă sau a fost creat de Dumnezeu?", o treime din cei chestionaţi sunt adepţii teoriei evoluţioniste. Acest procent este în creştere faţă de 2010, când doar 22% spuneau că omul s-ar trage din maimuţă.

Potrivit datelor din 2011, 53% cred că Dumnezeu l-a creat pe om, iar 14% nu ştiu sau nu vor să răspundă la întrebare. Autorii studiului apreciază că dezbaterile publice pe tema absenţei culturii generale a populaţiei a determinat aceste schimbări majore, "ceea ce este îmbucurător".

Pe fondul mediatizării violenţelor din şcoli, a crescut şi numărul celor care spun că este bine ca profesorii să-i urecheze pe elevi la şcoală, de la 26% în 2010 la 33% în 2011.

INTERVIU

Cătălin Stoica: "Efectul ştirilor de la ora 5"

Sociologul Cătălin Stoica, lector la SNSPA şi unul dintre coordonatorii studiului crede că procentul celor care vor reintroducerea pedepsei cu moartea a crescut urmare a "unei percepute creşteri a infracţionalităţii". Stoica insistă pe faptul că aceasta este doar o percepţie, generată de media.

EVZ: De ce credeţi că a crescut numărul celor care susţin reintroducerea pedepsei cu moartea? Cătălin Stoica: Din perspectiva formală şi europeană, sigur, este îngrijorătoare opinia favorabilă a bucureştenilor (40%) faţă de pedeapsa cu moartea. În alte ţări însă (vezi SUA) sprijinul pentru pedeapsa cu moartea este mai ridicat. Nu ştim însă care este părerea majorităţii tăcute în UE, foarte probabil că sprijinul faţă de pedeapsa cu moartea se datorează şi unei percepute (!) creşteri a infracţionalităţii (mai ales a actelor grave/omoruri etc.) şi a ineficienţei organelor legale de a stăvili şi pedepsi fenomenele grave de infracţionalitate.

Şi mass media are un rol de neneglijat în conturarea percepţiilor potrivit cărora crimele violente şi grave s-au înmulţit considerabil - vezi "Ştirile de la ora 5".

Criza a accentuat neîncrederea în instituţiile democratice? Este foarte posibil ca actuala criză economică să fi accentuat neîncrederea în unele instituţii - guvern şi parlament, în primul rând. Aici însă trebuie luate în discuţie şi prestaţiile deplorabile ale indivizilor care populează aceste instituţii - vezi cazul unor miniştri acuzaţi de conflict de interese şi ale parlamentarilor. Aceştia din urmă au o imagine extrem de proastă în rândul alegătorilor.

Per ansamblu, nu doar guvernul, parlamentul şi partidele politice au de suferit din cauza crizei, ci şi alte instituţii, precum media. Criza a arătat că "împăratul e gol" în sensul că a accentuat ori a scos în evidenţă ineficienţa, proasta organizare şi corupţia din unele instituţii.

TENDINŢE

Justiţia extremă, dorită şi de cehi şi britanici

Procentul bucureştenilor care vor reintroducerea pedepsei cu moartea nu ar trebui să ne îngrijoreze prea mult pentru că şi în alte state democratice cetăţenii doresc astfel de măsuri radicale.

Un sondaj efectuat în Cehia în 2009 arată că 62% din alegători ar dori aplicarea pedepsei capitale (acelaţi procent era şi în 2008). În Japonia, unde această pedeapsă este în vigoare (şapte execuţii în 2009), măsura este susţinută de 85% din populaţie.

Gallup a arătat că, în 2005, 49% din britanici şi 44% din canadieni erau favorabili acestei forme extreme de justiţie. Totuşi, procentul era în scădere faţă de 2003.

În SUA, 64% din electorat era pentru pedeapsa cu moartea, arăta, tot în 2005, un studiu Gallup - cea mai slabă susţinere din ultimii 27 de ani.

În Europa, pedeapsa cu moartea se mai aplică doar în Belarus având loc în 2010. Nici Rusia nu a abolit această măsură, dar din 1996 nu a mai fost împuşcat nimeni. În R.P.China sunt executaţi, anual, cei mai mulţi oameni, datele neoficiale variind între 1.700 şi 6.000, în 2009.