Brexit: granița inter-irlandeză a devenit subiect de negociere între UE și Marea Britanie | PULSUL PLANETEI

La 17 iulie a început cea de a doua rundă de negocieri între Marea Britanie și Uniunea Europeană pentru Brexit, respectiv prima rundă cu adevărat productivă, după ce acum o lună, lansarea negocierilor a fost mai degrabă formală.

Subiectele de pe agendă sunt multiple, dar trei teme animă discuțiile în această rundă: situația drepturilor cetățenilor europeni în Marea Britanie și britanici pe continent, situația datoriei de plată, pe baza angajamentelor luate în actualul exercițiu financiar al UE 2014-2020 a Londrei față de Uniune, respectiv situația graniței inter-irlandeze. Principalele teme ale Brexitului, pentru Marea Britanie, sunt ieșirea din UE, noua relație a Londrei cu Uniunea Europeană, în special pe linia liberului schimb sau măcar a unui acord convenabil de comerț cu statele UE, respectiv situația internă a Marii Britanii după Brexit, cu referire directă la mișcările centrifuge din Scoția și parțial, Țara Galilor, mai nou din Irlanda de Nord și Anglia însăși. Pe această dimensiune, reacția majoră a UE, care marchează o victorie a Londrei, este includerea în agenda de debut a negocierilor, a situației viitoarei frontiere între cele două Irlande, Republica Irlanda care rămâne în UE și Irlanda de Nord, parte a Regatului Britanic.

Acest punct pare să fi fost asumat și de către UE drept unul critic în negocieri, a cărei soluționare antrenează ulterior negocierile de ieșire propriu- zise și aranjamentele post- Brexit. Deci pe lângă soarta cetățenilor europeni rămași în Regat și în afara datoriei de plată de negociat, granița dintre cele două Irlande e ridicată la nivel de precondiție între cele două părți. Și e de înțeles de ce: apartenența Irlandei și a Marii Britanii la UE a determinat libera circulație între cele două părți ale insulei irlandeze și a aplatizat diferențele și diferendumurile legate de statutul distinct și separarea poporului irlandez în două state. Însă, în ultima vreme, Brexitul și participarea la Guvernare în Marea Britanie, alături de conservatori, a partidului loialist nord irlandez, a acutizat pozițiile și situația la frontieră. Negocierea proastă a perspectivei acestei granițe, altfel chiar graniță externă a UE, după ieșirea Marii Britanii din Uniune, creează dificultăți majore și riscă să acutizeze relațiile bilaterale, ba mai mult, poate să ducă la relansarea conflictului din Irlanda de Nord, odată ce Londra alege, în premieră, între partidele irlandeze pentru a se asocia și, pe de altă parte, amenință o nouă ruptură și crearea unei granițe întărite între irlandezi. În plus, chiar la nivel economic, dificultățile sunt majore, pentru producerea numai a cremei de whisky Bailey’s fiind necesară traversarea de câteva ori a frontierei inter-irlandeze.

Firește, partea cea mai complicată a procesului ține de componenta financiară, situată undeva între 60 și 100 miliarde de euro, pe care Marea Britanie trebuie să o verse bugetului comunitar pe baza angajamentelor deja asumate. Deja pași înainte au fost făcuți, odată ce atât Executivul britanic cât și Parlamentul au convenit și au realizat că e necesară o asemenea compensație numită popular „taxă de divorț”. Un alt element nou este asumarea unei perioade de tranziție, după părăsirea UE, pentru a intra în vigoare toate prevederile și a obișnui firmele și gospodăriile britanice sau din Marea Britanie cu noua situație. În această perioadă nu funcționează un acord de liber schimb, dar funcționează posibilitatea de a decide propria politică de imigrare. Marea Britanie poate să încheie acorduri comerciale cu terțe spații, în toată perioada de tranziție, care poate dura câțiva ani, perioada exactă urmând să fie stabilită în negocieri, dar fără ca Marea Britanie să mai fie membru al UE. Firește că orice negociere ar reclama acorduri clare cu UE înainte de lansarea acestor tipuri de negocieri cu state terțe din afara Uniunii. Nu în ultimul rând, urmează a fi stabilit dacă Marea Britanie va fi subiect al Curții Europene de Justiție pentru soluționarea problemelor post-Brexit relative la această relație.O parte la fel de complicată se anunță a fi cea în privința negocierilor directe cu UE pe latură comercială. Acestea vor influența direct relațiile cu terțe state dar, deși Londra dorește negocierea concomitent cu acordul de ieșire din UE, Bruxelles-ul a semnalizat că această parte de negocieri va fi posibilă din octombrie, în măsura în care negocierile de ieșire desfășurate până la acea dată vor permite Uniunii să realizeze că se merge pe drumul bun și vor exista suficiente garanții care să permită trecerea și la cea de a doua parte a negocierilor, cele vizând viitoarea relație comercială a Marii Britanii cu Uniunea. Cum negocierile au loc câte o săptămână în fiecare lună, spațiul de manevră și timpul în discuție este îngust, limitat și fără alternative.

Cătălin Cîrstoiu, la HAI România: „Să nu vă așteptați de la mine să mă retrag”. Video

Ce se întâmplă, doctore? Hai live cu Turcescu la 12:00