Editura Evenimentul si Capital

Bomba cu IMIGRANȚI poate EXPLODA oricând. Liderii de la Bruxelles au ascuns GUNOIUL sub covor

Autor: | | 2 Comentarii | 1982 Vizualizari

Acalmia crizei imigranților este doar aparentă: acordul UE – Turcia se fisurează prin toate părțile și stă să se prăbușească.

Liderii europeni prezintă înțelegerea UE – Turcia privind imigranții drept o mare realizare diplomatică, în măsură să stăvilească valul de refugiați și să le asigure acestora un tratament uman în grija Ankarei.

În realitate, acordul, în a cărui negociere s-a implicat Angela Merkel personal, a început să semene mai degrabă cu o bombă cu ceas.

Lipsa de voință politică de a implementa prevederile cheie ale acordului s-a dovedit a fi un adevărat „călcâi al lui Ahile”. Iar dacă liderii nu iau măsuri cât mai repede, consecințele vor fi grave, avertizează experții.

Gerald Knaus, director al think tank-ului European Stability Iniative, a declarat pentru Politico:

„Un eșec al acordului va avea consecințe grave asupra Greciei și va deveni o problemă spinoasă pentru Balcanii de Vest. Însă va fi o problemă și pentru Merkel, olandezi și alții care vor avea campanii electorale anul viitor.”

Knaus a publicat săptămâna trecută un raport șocant despre implementarea acordului de către UE, a cărui concluzie este că „eforturile actuale eșuează dramatic”. Dacă Europa nu acționează, insulele din Marea Egee ar putea deveni un „Nauru european”, avertizează  el, făcând referire la mizeria care domnește pe insula din Pacific unde Australia își trimite imigranții.

Până acum, oficialii europeni refuză să recunoască existența vreunei probleme. Ei arată spre eforturile Turciei de a institui patrule la frontierele sale, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a numărului de nou-sosiți în Grecia, de la circa 2000 de imigranți pe zi în ianuarie la circa 130 pe zi în prezent.

Comisia Europeană a anunțat săptămâna aceasta că a alocat 6,3 miliarde de euro pentru a ajuta refugiații din Turcia.

Comisarul European pentru Imigrație, Dimitris Avramopoulos, declara recent:

„Succesul abordării noastre comune din ultimele luni este esențial pentru succesul oricăror alte scopuri ale noastre.”

Însă aceste declarații optimiste sunt dezmințite de fisurile serioase pe care le are acordul și despre care arhitecții acestuia avertizează că se poate prăbuși.

În loc să asigure transferul imediat al imigranților care sosesc în Grecia înapoi în Turcia – un punct cheie al proiectului – acordul a dus la îngrămădirea a mii de refugiați pe insulele grecești, unde majoritatea trăiesc în tabere supraaglomerate, adesea în condiții mizere.

Și deși numărul nou-veniților s-a diminuat față de începutul anului, afluxul a început din nou să crească: media lunară s-a trimplat în comparație cu luna mai.

Problemele din Grecia sunt numeroase. Mai întâi, Greciei îi lipsește cadrul instituțional pentru a face față afluxului. După încheierea acordului cu Turcia, ritmul în care Grecia rezolvă cazurile de azil trebuia să se accelereze. Însă în realitate s-a încetinit.

Înainte de acord, autoritățile din Grecia rezolvau circa 80 de cereri de azil pe lună. În septembrie, au analizat doar 35, în ciuda restanțelor uriașe.

Experții în imigrație spun că problema este că Grecia pur și simplu nu este dotată pentru a face față numărului uriaș de cazuri cu care se confruntă. Europa a promis că va oferi asistență, însă până acum a trimis doar 40 de experți în imigrație.

În prezent, se află peste 14.000 de imigranți pe insulele grecești din Marea Egee și alte zeci de mii în partea continentală a țării.

Potrivit acordului UE – Turcia, Grecia are dreptul de a-i trimite înapoi pe sirieni și alți imigranți care vin din Turcia, imediat după ce au fost înregistrați și au fost audiați în legătură cu cererile lor de azil, dacă solicită.

Pentru fiecare sirian pe care îl ia înapoi, Ankara are dreptul de a trimite un alt refugiat sirian, dintre cei aflați deja în Turcia, în Europa.

Europa a sperat că, forțându-i pe refugiați să se întoarcă în Turcia, îi va descuraja astfel să mai traverseze Marea Egee, destructurând totodată rețelele de traficanți de carne vie.

Până acum, Grecia nu a trimis înapoi decât circa 600 din cei peste 14.000 de imigranți care au sosit în primele șase luni de după încheierea acordului. Majoritatea, dacă nu chiar toți dintre cei reîntorși, s-au înapoiat voluntar.

Nu acesta era mecanismul de descurajare la care experții se gândiseră pentru a-i opri pe imigranți să ia calea Europei.

Knaus declară:

„Am câștigat un răgaz de șase luni iar numărul a scăzut. Însă ceea ce cu adevărat îi oprește pe oameni să vină nu este frica de a-și risca viața, ci sentimentul că acțiunea lor este inutilă. Abia atunci numărul sosirilor va scădea dramatic.”

Principala dificultate de a realiza acest deziderat a fost că oficialii greci au refuzat să trimită refugiații înapoi în Turcia. Potrivit reglementărilor internaționale, refugiații pot fi trimiși doar în țări considerate sigure.

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Internaţional

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate