Blană naturală sau ecologică?

Blană naturală sau ecologică?

Blana unui frumos exemplar de vulpe argintie stă întinsă pe tejghea. E pufoasă, moale, strălucitoare. Păcat că aparţine unui animal mort.

O doamnă trecută de prima tinereţe, încărcată de bijuterii masive din aur, cu o coafură voluminoasă, îşi trece mâna încet, dar sigur prin blana lucioasă, având căutătura unui client experimentat. Inspiră adânc, închide ochii şi zâmbeşte. Îi place, dar nu e hotărâtă, aşa că îi cere vânzătoarei să-i arate încă unul din mantourile expuse. Îşi afundă ambele mâini în cele două blănuri, comparând, analizând…

Preţul mantoului este de 620 lei, sumă care nu pare să fie o problemă pentru capriciul doamnei. În general, amatorii de blănuri naturale sunt oameni cu o situaţie financiară peste medie şi cu pretenţia de a-şi etala acest statut. Genul acesta de public este ţintit de magazinele de blănuri de lux din ţara noastră. Afacerea e profitabilă, cerere există, moda confirmă trenduri, dar… Ce e dincolo de lux?

Prea puţini dintre clienţii magazinelor care comercializează blănuri îşi pun întrebări în legătură cu modul în care un animal devine o haină, un guler sau o căciulă. Important este să fie vulpe, iepure, vizon sau chinchila. Lista de animale sacrificate pentru lux este, de fapt, mult mai lungă, alimentând o afacere extrem de profitabilă.

Ne puteți urmări și pe Google News

„Avem dreptul fiecare la propria opinie şi obligaţia de a respecta opiniile celorlalţi”, spune Daniel Mărgărit, directorul Casei de blănuri MG. “Noi comercializăm blănuri ce provin numai de la animale de fermă din Scandinavia şi America de Nord (SUA şi Canada), deoarece acestea au o uniformitate şi o calitate mai bună decât cele provenite de la animale sălbatice. Sunt convins că aceste animale sunt crescute şi sacrificate conform normelor în vigoare în aceste state dezvoltate”, adaugă Mărgărit.

„În ţările  Uniunii Europene, gradul de acceptare socială a ideii că animalele sunt ţinute în condiţii extrem de dure pentru a fi ucise de dragul modei, este foarte redus, fermele fiind percepute ca forme instituţionalizate de maltratare a animalelor, fără nicio justificare morală sau economică”, spun reprezentanţii Vier Pfoten, o organizaţie mondială, cu reprezentanţă în România, care militează pentru interzicerea fermelor de blană şi pentru înlocuirea blănii naturale cu cea ecologică. Alternative la îndemână

În contextual internaţional actual, în care organizaţiile care luptă pentru drepturile animalelor încearcă să se facă auzite, mai mulţi designeri renumiţi au renunţat la blana naturală în favoarea celei artificiale. Pe lângă Tommy Hilfiger, Donna Karan, Calvin Klein, Vivianne Westwood sau Stella McCartney, şi la noi există o serie de creatori de modă care folosesc în colecţiile acestui sezon blana ecologică.

„Îţi conferă un aer mai tineresc, nu este foarte pretenţioasă, poţi să o întreţii mai uşor, ţinuta ta pare mai suplă şi preţul nu este deloc piperat”, explică creatoarea de modă Eugenia Enciu.

„Blana artificială reprezintă o variantă mai ieftină şi este din ce în ce mai greu de deosebit de blana naturală graţie tehnologiei folosite”, spune şi Ailin Ibraim, redactor-şef adjunct la revista „Bolero”.  „Blana este un material ce trebuie folosit cu moderaţie”

Designerul Mirela Diaconu punctează dezavantajele blănii sintetice: „nu rezistă în timp la uzură şi provoacă iritaţii la nivelul pielii”. Nici Mărgărit nu are o părere prea bună despre blana ecologică, pentru că „nu ţine cald, se udă rapid, iar din cauza fenomenului de electrizare, firele de «păr» se adună în smocuri”.

Oamenii din industria modei sau a confecţionării şi comercializării hainelor de blană sunt conştienţi, însă, de controversă şi recunosc că există locuri în lume, de exemplu în China, unde animalele sunt ucise în chinuri pentru blană.

„Exista metode greşite pentru a obţine multe din blănurile naturale ce se găsesc în comerţ, majoritatea provocând suferinţe total nejustificate animalelor. Există, apoi, animale a căror blană este luată după ce acestea au fost ucise pentru carne. În orice caz, blana este un material ce trebuie folosit cu moderaţie, o ofertă exagerată însemnând o justificare a metodelor oribile ce din păcate încă există”, crede Mirela Diaconu.

Directorul Casei de blănuri MG spune că respectă persoanele vegetariene şi cele care nu  folosesc deloc produse de origine animală. Însă cele care iau atitudine doar vizavi de blănuri, i se par ipocrite lui Mărgărit. “Nu putem fi iubitori de animale selectiv. Adică pe vulpile de crescătorie le iubim şi trebuie să le protejăm, iar pe vaci, porci, miei sau păsări, nu?”

Citiţi şi:

Chinchila, blană moale şi moarte programată

E corect să ucizi pentru lux?

Mâine puteţi citi pe www.evz.ro un material despre cât de mult contează imaginea în alegerea unei haine de blană.