Biserica Mea, în cazul lui Cristian Pomohaci ai greșit și sper să reușesc să îți arăt de ce, cum și cât. Nu ai greșit canonic, ți-ai respectat pravilele vechi, dar ai greșit pentru că – spre deosebire de încercarea la care te-a supus fostul Episcop de Huși – de data asta mi-ai arătat că încă nu înțelegi pe deplin lumea în care trăim, realitățile cu care ne confruntăm cei care, tot mai puțini, ne încăpățânăm să credem că nu există Credință în Dumnezeu fără sprijinul unei Biserici.

Reiau o parte din comunicatul de vineri, 5 octombrie, al Mitropoliei Ardealului: ” Aplică fostului preot Cristian Dorin Pomohaci sancţiunea: ”Depunerea (destituirea) din slujba clericală” (pierderea dreptului de a săvârşi lucrări sfinte, de a purta ţinuta clericală şi de a se împărtăşi în altar; cel destituit nu mai este cleric, ci are statut de teolog laic, cu posibilitatea de a desfăşura activităţi social-filantropice, culturale, educaţionale sau de a fi cântăreţ, după caz; activitatea şi conduita sa vor fi evaluate anual de Chiriarh.”

Practic, Consistoriul mitropolitan a schimbat decizia celui eparhial, luat în vară la Arhiepiscopia Alba Iulia, aceea de caterisire a fostului paroh din Moșuni. Apoi fiecare a fost lăsat să înțeleagă ce vrea din comunicatul împănat cu termeni bisericești. Care a vrut să înțeleagă că Pomohaci nu mai e preot poate să o facă. Care vrea să înțeleagă că e suspendat e lăsat să-și satisfacă dorința.

Am explicat comunicatul pe Evenimentul Zilei (materialul îl găsiți aici) pentru că noi, cei interesați de mersul lumii bisericești, parte vie a lumii noastre, trebuie să înțelegem exact ce s-a decis.

Apelez pentru o explicație suplimentară la definiția ”depunerii din serviciu” din documentele Bisericii Ortodoxe Române. O găsim în Regulamentul Instanțelor de Judecată ale BOR, la capitolul ”Pedepse definitive”: ”Depunerea sau pierderea dreptului pentru totdeauna de a săvârşi vreo lucrare sacră, fără pierderea calităţii de preot, cu putinţa de a fi întrebuinţat în administraţia bisericească”!

Așadar, Cristian Pomohaci nu și-a pierdut calitatea de preot, dacă definițiile din actele BOR se aplică și în deciziile sale. ”Teolog laic”? Nu am găsit sintagma în documente.

An de an, sentința va fi evaluată, în funcție de mersul dosarului penal al lui Pomohaci, de expertizele pe înregistrările audio sau pe veridicitatea mărturiilor care au mai apărut după prima sentință, cea de la Alba Iulia.

Ca om care a văzut sute de răsturnări de situație în tot atâtea dosare care păreau certe la început, înțeleg decizia mitropolitană. Ca să-și împlinească menirea de pedepsire a Păcatului, piatra nu trebuie doar să fie aruncată de un nevinovat, dar trebuie și să țintească spre un păcătos. Ori acum e greu de pronunțat un verdict ”dincolo de orice dubiu” în cazul lui Cristian Pomohaci.

A mai contat ceva, sprijinul de care se bucură rapsodul-preot în Ardeal și, probabil, în tot mai multe locuri din țară.

Știu că astea sunt parte din argumentele care au determinat decizia mitropolitană de la Sibiu, dar ierarhii care au luat-o uită că Biserica este într-o luptă crâncenă de ani de zile și că orice ezitare în conservarea încrederii de care se mai bucură este o greșeală. În lupta asta sunt folosite neadevăruri, minciuni, dar greșelile, ezitările sunt adevărate daruri făcute adversarilor.

Știu că decizia e grea. Pe cine sacrifici? Credinciosul ridiculizat pe internet sau un prezumtiv nevinovat care atrage după el scandalul? Nu aș vrea să fiu anii ăștia în pielea ierarhilor care dau sentințe!

Canoanele spun că Iertarea face parte din Credință, iar Îngăduința este unul dintre pașii spre Iertare, ca și Mărturisirea, dar bătălia în care e prinsă Biserica nu are timp de finețuri, nimeni nu are răbdare pentru amănunte și doar gesturile ferme te ajută să-ți păstrezi teritoriul.

Asta nu conștientitează ÎNCĂ Biserica Mea.

 

Post scriptum:  Acum ceva timp, lucrurile păreau că nu stau așa, cel puțin asta răzbătea din mesajul dat de Preafericitul Daniel care spunea astă vară, referindu-se la scandalurile Cristian Pomohaci și Corneliu Bărlădeanu: ” Disciplina bisericească privind slujitorii Bisericii este o necesitate şi o obligaţie pentru toţi clericii: diaconi, preoţi şi ierarhi.Sancţiunile sau pedepsele aplicate clericilor de toate rangurile pentru diferite abateri au ca scop atât restabilirea disciplinei bisericeşti, cât şi pocăinţa şi îndreptarea celor care au greşit, în vederea iertării păcatelor şi dobândirii mântuirii, sub îndrumarea duhovnicului. Ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, cu multă durere în suflet, cerem iertare tuturor credincioşilor pentru tulburarea produsă de acuzaţiile aduse public unor clerici privind anumite abateri de la morala creştină.”