Fostul preşedinte al CJ Argeş Constantin Nicolescu (PSD) așteaptă astăzi decizia în dosarul în care este acuzat că a luat fonduri PHARE de aproape 900.000 de euro, în baza unor acte false. Sentința care va fi dată va fi executorie.

Curtea de Apel București urmează să se pronunțe astăzi în dosarul fostul preşedinte al CJ Argeş Constantin Nicolescu. Dosarul a avut un traseu sinuos, după ce Curtea Supremă a decis, în martie 2014, rejudecarea acestui caz.

Acuzațiile DNA

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Argeş, Constantin Nicolescu, a fost trimis în judecată, în 18 mai 2011, de procurorii DNA, care îl acuzau că a luat fonduri Phare de aproape 900.000 de euro pentru patru unităţi de învăţământ, în baza unor acte false.

• În acelaşi dosar au fost deferiţi justiţiei Cornel Penescu, acţionar majoritar al SC PIC SA Piteşti, Gheorghe Nicuț, fost primar al municipiului Curtea de Argeş, Călin Ioan Andrei, primar al municipiului Câmpulung, Ion Ştefan, primar al comunei Budeasa din judeţul Argeş, Florian Despan, director executiv al Direcţiei pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Regională în cadrul Consiliului judeţean Argeş, Ion Popa, primar al comunei Stâlpeni, judeţul Argeş, Gheorghe Dobre, asociat şi administrator la SC Zeus SA, Ion Nicolae, reprezentant al aceleiaşi firme şi diriginţii de şantier Gheorghe Dumitrache şi Tudor Mircea.

În primă instanţă, acest dosar a fost trimis spre a fi soluţionat la Tribunalul Argeş, însă după doi ani, în februarie 2013, această instanţă şi-a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Bucureşti. Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au dat, în 28 mai 2013, prima sentinţă în dosar, Nicolescu fiind condamnat la un an de închisoare cu suspendare. Această soluţie nu a rămas definitivă, ci a fost atacată cu apel de procurorii anticorupţie.

• În 11 noiembrie 2013, Curtea de Apel Bucureşti a decis condamnarea fostului şef al CJ Argeş la trei ani şi patru luni închisoare şi doi ani interzicerea unor drepturi. Tot atunci, instanţa a dispus confiscarea sumei de 66.518 lei primită drept mită de la Cornel Penescu. Acesta din urmă a rămas cu pedeapsa dată de Tribunalul Bucureşti, respectiv de nouă luni de închisoare cu suspendare.

Decizia Curţii de Apel Bucureşti a fost contestată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, atât de procurorii anticorupţie, cât şi de Nicolescu şi ceilalţi inculpaţi din dosar.

Fraudele cu fonduri europene

Anchetatorii au stabilit că, în cadrul unui proiect finanţat din fonduri PHARE, Consiliul Judeţean Argeş a accesat un program de finanţare nerambursabilă în sumă de 900.000 euro, având ca obiectiv efectuarea de lucrări de reabilitare sau reconstrucţie a patru unităţi şcolare de pe raza judeţului Argeş, respectiv din municipiile Câmpulung, Curtea de Argeş şi comuna Budeasa, pe motiv că ar fi fost afectate de inundaţiile din perioada aprilie - august 2005. Cererea de finanţare a fost însoţită de o declaraţie de parteneriat semnată la data de 5 iunie 2006 de către Constantin Nicolescu, Călin Ioan Andrei, Gheorghe Nicuţ şi Ion Ştefan. Cererea de finanţare a fost elaborată de Florian Despan, în calitate de director executiv al Direcţiei pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Regională în cadrul Consiliului judeţean Argeş şi totodată manager - coordonator de proiect.

Fondurile au fost solicitate în condiţiile în care niciuna dintre aceste unităţi şcolare nu a fost afectată de inundaţiile din perioada invocată. În cererea de finanţare a fost menţionat "Raportul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Argeş", document care, în fapt, nu există, fapt cunoscut de Nicolescu, spuneau procurorii. Contractul de grant a fost încheiat în pofida aspectelor nereale consemnate în cererea de finanţare depusă în data de 8 iunie 2006, astfel că beneficiarul, Consiliul Judeţean Argeş, a primit pe nedrept suma totală de 880.249,95 de euro cu titlu de finanţare externă nerambursabilă de tip PHARE.

Contractele au fost derulate în perioada 2006-2008, toate lucrările de reabilitare fiind realizate de o singură firmă, SC Zeus S.A., care a încasat integral sumele aferente atât pentru lucrări executate cât şi pentru lucrări neexecutate, iar acea firmă se afla în relaţii contractuale şi în raporturi juridice cu familia lui Nicolescu.

Pe perioada executării proiectului, acesta a semnat cererea de plată finală şi anexa la această cerere întocmită pe baza unor documente cu conţinut nereal (procese verbale de recepţie, rapoarte tehnice financiare) prin care s-a atestat în mod eronat efectuarea unor lucrări care în fapt nu au fost realizate. Cererea de plată finală şi anexa a fost redactată şi semnată de Florian Despan. Astfel, spuneau anchetatorii, Consiliul Judeţean Argeş a încasat pe nedrept suma de 260.800 de euro reprezentând ultima tranşă din contractul de finanţare nerambursabilă.

Procesele verbale de recepţie au fost puse la dispoziţie de Dobre Grigore, asociat şi administrator al SC Zeus SA Piteşti (firma care realizase lucrările) şi au fost întocmite de Ion Nicolae, Gheorghe Dumitrache şi Tudor Mircea. De altfel, pentru cel mai important obiectiv, lucrările nu au fost finalizate nici în prezent, deşi întreaga finanţare a fost încasată.

Șpaga de la Penescu

În perioada 2006 - 2008, Constantin Nicolescu a cerut şi a primit de la Cornel Penescu sume de bani sau bunuri în valoare totală de 66.588,15 de lei pentru ca instituţia Consiliul judeţean Argeş să achiziţioneze de la SC PIC SA produse alimentare şi nealimentare, în unele cazuri cu nerespectarea procedurilor legale de achiziţie publică, precizeau procurorii anticorupţie. Suma remisă cu titlu de mită reprezinta aproximativ 10% din valoarea totală a acestor contracte. Datele despre această mită au fost făcute publice după ce anchetatorii au descoperit în biroul lui penescu un stick în care nota toate cadourile date unor demnitari.

De asemenea, în luna iunie 2009, Nicolescu l-a determinat pe Ion Popa, primar al comunei Stâlpeni, judeţul Argeş, să nu aplice amendă contravenţională de 10.000 lei unei persoane care ridicase pe domeniul public o construcţie fără a avea toate avizele necesare. Procurorii au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor imobile ale lui Constantin Nicolescu, Grigore Dobre şi Ion Popa.

 

Alt dosar: Condamnare în primă instanță la nouă ani și șase luni

 

Fostul preşedinte al CJ Argeş Constantin Nicolescu a fost condamnat, vineri, de Curtea de Apel Bucureşti, la nouă ani şi şase luni de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzat de fraudare de fonduri europene pentru reconstrucţia a două poduri, prejudiciul fiind de 1,2 milioane de euro. Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a mai decis în cazul lui Constnatin Nicolescu interzicerea unor drepturi pe o perioadă de trei ani după executarea pedepsei cu închisoarea. În acelaşi dosar, Grigore Dobre, asociat şi administrator la SC Zeus SA Piteşti, a fost condamnat la cinci ani şi două luni de închisoare cu executare. Sentința nu este definitivă și a fost contestată la Curtea Supremă.

• Constantin Nicolescu mai este vizat de o anchetă a DNA. El este urmărit penal pentru folosirea influenţei sau autorităţii funcţiei de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, conform DNA. În acelaşi dosar, deputatul Mircea Drăghici şi alţi 43 de edili din Argeş sunt urmăriţi penal în legătură cu atribuirea unor contracte de circa 3,8 milioane de lei firmei controlate de apropiaţi ai parlamentarului.

În 24 februarie, prefectul judeţului Argeş, Cristian Soare, a semnat ordinul privind încetarea mandatului lui Nicolescu, după ce instanţa supremă a decis definitiv că acesta a fost în conflict de interese.