Consiliul Județean Covasna, condus de Tamas Sandor (UDMR), a pârât România în Consiliul Europei și a sprijinit demersurile unor ONGuri, biserici maghiare și partide autonomiste potrivit cărora maghiarilor din județ li se încalcă drepturile, în special cel privind folosirea limbii materne în relaţia cu autorităţile administraţiei publice locale.
Într-o petiție semnată de peste 150 de ONG-uri din Covasna, susținută de șeful Consiliului Județean, Tamas Sandor, maghiarii s-au plâns în urmă cu câteva luni la Strasbourg că prefectul judeţului Covasna, Sebastian Cucu, a cerut retragerea formularelor bilingve pentru participarea la concursurile de proiecte organizate de Consiliul Judeţean. Prefectul a spus la acea vreme că a cerut CJ Covasna doar să respecte legea, menţionând că aceasta prevede obligativitatea ca actele administrative să fie întocmite doar în limba oficială a statului român, cu posibilitate de traducere în limba minorităţii.
Subiectul a fost ridicat, săptămâna trecută, la şedinţă plenară a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, unde a participat preşedintele Comisiei de politică externă a CJ Covasna, Klárik Attila. Potrivit unui comunicat de presă al Consiliului Județean, la Strasbourg s-a mai discutat și depre o petiţie privind arborarea steagurilor locale, depusă în luna martie a anului trecut de către Consiliul Naţional Secuiesc, formațiune care militează pentru autonomie teritorială.
Fonduri pentru traduceri
Ne puteți urmări și pe Google News
Conform CJ Covasna, acestor două cazuri se va acorda „o atenţie deosebită anul viitor” când Consiliul Europei va trimite o misiune de observatori în România. „România a adoptat, respectiv a ratificat Carta europeană a limbilor minoritare sau regionale în anul 2007, însă legea nu are nici în prezent o metodologie uniformă şi concretă de aplicare, aplicarea acesteia este încredinţată autorităţilor locale, acolo unde ponderea populaţiei aparţinând unei minorităţi naţionale atinge sau depăşeşte 20 la sută. Deci, câte unități administrative, atâtea interpretări și soluții. Prin intermediul Congresului, trebuie să solicităm, printre altele, înfiinţarea, din fonduri naţionale, a unor centre unice de traduceri, în toate unitățile administrative vizate de lege, sau să se asigure, din fondurile alocate în acest scop, folosirea multilingvismului real, în practică imposibilă”, a spus Klarik la Strasbourg.
Recomandările noastre
