Guvernul Grindeanu a anunțat că bugetul alocat Administrație Naționale a Penitenciarelor (ANP) va fi mai mic decât cel alocat pentru anul trecut, respectiv 1,030 miliarde lei.
Asta înseamnă o scădere cu 1,39 la sută față de anul 2016, atunci când au fost alocați 1,044 miliarde de lei. Scăderea este pusă de oficialii Ministerului Justiției pe seama faptului că ANP n-a cheltuit toți banii alocați în anul precedent.
Mai exact, ANP a returnat circa 30 de milioane de euro, bani pe care Guvernul Grindeanu nu i-a mai alocat și anul acesta. În plin scandal al ordonanței de grațiere și amnistiere a unor pedepse, care au condus la protestele de stradă din București și din alte mari orașe ale țării, reprezentanții Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) susțin că fostul ministru al Justiției, Raluca Prună, ar fi blocat alocarea bugetului ANP până în vara anului trecut, din cauza disputelor cu fostul șef al penitenciarelor, Claudiu Bejan. După ce acesta a cerut pensionarea, pe 1 august 2016, Raluca Prună ar fi semnat aprobarea alocării banilor către ANP. Noua echipă din fruntea penitenciarelor românești, condusă de Marius Vulpe, nu a mai avut timp să pună în practică proiectele pentru care erau alocați banii.
Suma totală pe care a avut-o la dispoziție ANP, în 2016 a fost de 1,27 miliarde de lei, deoarece la banii alocați de la buget de Guvernul Ponta s-au adăugat și cei proveniți din venituri proprii. Deși sunt în criză de personal iar deținuții au protestat vehement împotriva condițiilor improprii de cazare, ANP a returnat 127 de milioane de lei la buget. „Cei 30 de milioane de euro ar fi însemnat modernizarea la standarde europene a peste 11.000 de locuri de detenție, o treime din totalul celor 30.000 de locuri de cazare din penitenciarele românești. În plus, ar fi putut asi gura și ocuparea a peste 1.500 de posturi vacante din sistemul penitemnciar”, a declarat, pentru EVZ, Mihai Bărbulescu (foto), președintele sindicatului „Danubius” – Drobeta Turnu Severin, afiliat la FSANP.
Ne puteți urmări și pe Google News
Cel mai mic număr de deținuți din ultimii 27 de ani
Pe site-ul penitenciare. info, sindicaliști transmit că, istoric, România se află la cel mai mic număr de deţinuţi din ultimii 27 de ani: „Acum vreo 10 ani erau 48.000 de deţinuţi. Nu era nicio urgenţă. Azi sunt vreo 27.000 şi e cea mai mare şi incredibilă urgenţă să fie rezolvat cu supraaglomerarea. Urgenţa de azi sau scandalul din vara vin, desigur, din faptul că tot felul de ştabi s-au nimerit la închisoare”. Ideea că penitenciarele din România sunt suprapopu late – folosită ca argument pentru a justifică proiectul Ordonanţei de Urgenţă pentru graţierea unor pedepse – a început să fie rulată în spaţiul public încă de la finalul anului 2010, precizează sursa citată. Acum, Ordonanţă propusă de Guvernul Grindeanu ţinteşte către „liberarea” prin graţiere a unui număr cuprins „între 2.300 şi 2.500 de deţinuţi”. În Notă de fundamentare a Ordonanţei se arată că, în acest moment, opt penitenciare au un grad de ocupare de peste 200%.
Totuși, dintr-o Situaţie publicată în 3 ianuarie 2017 pe site-ul ANP reiese că sunt şapte penitenciare care care susţin acest argument: Galaţi, Miercurea Ciuc, Constanţa – Poartă Albă (secţia Valu lui Traian), Ploieşti, Berceni (Prahova), Satu Mare, Târgu Mureş. Potrivit aceleiaşi Situaţii, 19 din totalul de 35 de penitenciare au o rată de ocupare de peste 100%. La ultima centralizare, în sistemul penitenciar din România erau internate peste 27.400 de persoane. În România nu s-a mai construit niciun penitenciar din 2001, când a fost dat în folosință cel din Arad (început în 1994).
Recomandările noastre
