Editura Evenimentul si Capital

Teodor Baconschi: „Regimul comunist ne-a colectivizat mentalitatea, iar pseudo-capitalismul de tranziție a stimulat individualismul prost” | Puterea cuvântului

Teodor Baconschi
Autor: | | 8 Comentarii | 4301 Vizualizari

Ca unul care a trăit până la 27 de ani în comunism, Teodor Baconschi mărturisește că se teme mai mult de „recidivele totalitare” decât de o presupusă „teocrație”. Într-un interviu acordat „Evenimentului zilei”, fostul ministru de Externe vorbește despre valori, democrație, umanism, tradiție creștină, dar spune și ce crede despre conspirațiile și misterele țesute în jurul Vaticanului

- Ileana Ilie Ungureanu: Care credeți că sunt păcatele modernității?

- Teodor Baconschi: Modernitatea are toate virtuțile (a dezvoltat rațiunea, educația, științele, tehnologiile, instituțiile etc), dar stă pe un „păcat originar” inexplicabil: deicidul revoluționar de la 1789, care a deschis calea spre alienarea spirituală radicală, ca prefață a nazismului și comunismului, două utopii socialiste cu un potențial criminal fără precedent.

- În „Cetatea sub asediu” vorbiți despre drama împuținării spirituale, a imploziei demografice și a imunității scăzute din sânul societăților occidentale. Europa se află acum într-un moment de răscruce?

- Teodor Baconschi: Europa se află în situația de a-și fi pierdut energia spirituală, pentru că își uită deliberat tradiția. După cele două războaie mondiale pe care le-au provocat, europenii au revenit la Dumnezeu. Sper că există și alte căi de a ne regăsi identitatea de adâncime.

- De ce libertatea „e neapărat inteligentă“?

- Teodor Baconschi: Pentru că și ignoranța înlănțuie omul în prejudecată, superstiție, egoism și agresivitate.

- Duce România - și lumea, în general – lipsă de lideri? Ce le lipsește liderilor politici de astăzi?

- Teodor Baconschi: Nu cred că liderii actuali sunt cu mult mai slabi decât cei din trecut. Doar că-i vedem ca într- un acvariu. Le cunoaștem viciile, scăderile, tocmai pentru că sunt expuși non-stop în media și bârfiți în social media.

- Ceea ce ca țară ne-a adus pe ultimul loc în atâtea dintre clasamentele Europei este marea corupție. Dvs. simțiți valorile democrației amenințate?

- Teodor Baconschi: Poți pedepsi o parte (mică) din actele de corupție. Mai eficientă e educația (inclusiv morală) și prevenția, prin digitalizarea adminstrației publice, de pildă. Nu cred că democrația românească e în pericol atâta vreme cât facem parte din UE și NATO.

„Ideea că suntem singuri în imensitatea cosmică ne sperie, așa că ne-am inventat, pe calea SF, niște companioni ipotetici”

- Ați fost la Vatican nu doar ca simplu vizitator. V-ați simțit vreodată copleșit de forța spirituală de acolo? Ce impresii v-a lăsat experiența dvs. cu Vaticanul?

- Teodor Baconschi: Evident că o misiune diplomatică la Curia papală rămâne o experiență neobișnuită, ba chiar un rar privilegiu. Pentru mine, familiarizat cu istoria Bisericii, a fost și una provocatoare de lecturi, de întâlniri memorabile și de revelații asociate Romei creștine, care deține un patrimoniu incomparabil.

- Vaticanul este victima multor teorii ale conspirației. Cât de tulbure credeți că este granița dintre mit și realitate?

- Teodor Baconschi: Cred că trebuie să ieșim de sub tirania lui Dan Brown și a altora ca el. Vaticanul numără două milenii de istorie, care pot fi recuperate prin citirea unor cărți mai serioase. Singurul aspect „senzațional” ține de faptul că e cea mai veche instituție funcțională. Și că, prin catolicii din toată lumea, e și o instituție globală, concurată poate numai de ONU. Forța Bisericii romano-catolice stă în miile de episcopi, sutele de mii de preoți și peste un miliard de credincioși.

- Și, totuși, mulți consideră că Vaticanul a ascuns în imensa arhivă, de-a lungul timpului, cele mai mari secrete ale omenirii.

- Teodor Baconschi: Accesul în Arhivele Vaticanului e restricționat din motive de protejare a unui fond inegalabil de manuscrise și incunabule. Sunt admiși doar studioșii veritabili, cu patalama solidă și un proiect de cercetare clar. Există, desigur, și un fond clasificat „secret”. Numai că e greu de presupus, în mod rațional, că el ascunde taine terifiante, sau rețete oculte de dominație asupra lumii. După Contra-reformă, care a coincis cu epoca Barocului european, catolicismul a devenit foarte scenografic, adică a mizat mult pe impresionarea „mulțimilor” cu ajutorul unui ritual somptuos. Pe acest fond s-au țesut diverse legende albe sau negre, mai ales în contexte de polemică interconfesională. Realitatea e diferită: catolicismul roman moștenește pragmatismul dreptului roman. Preferă să fie eficient. Și reușeste.

- Că ați adus vorba, cât de fantezistă vi se pare teoria că Vaticanul ar fi controlat de forțe oculte al căror țel ultim este controlul mondial?

- Teodor Baconschi:  Cum spuneam, avem de-a face cu mituri lansate mai ales în secolul XIX, veac anticlerical, pozitivist și francmasonic. În acel secol, Papii (precum Pius al IX-lea) s-au opus sistematic modernismului. Și au fost criticați în fel și chip: fie în numele științei și al progresului social, fie al ateismului sau al protestantismului. Așa cum naziștii aveau să propage ficțiunea antisemită numită „Protocoalele Înțelepților Sionului” (atribuind evreilor intenția de a forma un guvern mondial din umbră), tot așa s-a trezit și Papalitatea cu o mitologie anti-reacționară care-i punea în sarcină tot soiul de intenții necurate, puse în operă cu mijloace reprobabile. Povești la gura sobei…

- Respingeți categoric ideea că Biserica ar avea copii secrete ale Bibliei, care conțin învățături interzise, care i-ar pune în pericol însăși fundamentul pe care și l-a făcut?

- Teodor Baconschi: O resping, dar nu categoric, ci amuzat. E clar că dacă asemenea „Biblii” apocrife ar fi existat, Reformatorii din secolul XVI (care urau Roma pontificală) le-ar fi editat demult, în ediții critice și tiraje de masă.

- Credeți că fenomenul OZN este ceva real și autentic? Cum se explică preocuparea unor reprezentanți de seamă ai Bisericii Catolice, precum monseniorul Corrado Balducci, pentru astfel de chestiuni, care par să nu aibă o legătură evidentă cu credința creștină.

- Teodor Baconschi: Ideea că suntem singuri în imensitatea cosmică ne sperie, așa că ne-am inventat, pe calea SF, niște companioni ipotetici. Nu cred însă că ne vom întâlni cu alte forme de viață inteligentă în viitorul previzibil. Cel puțin nu prin intermediul actualei generații de telescoape. Pe de altă parte, nu văd nicio contradicție teologică în ipoteza că există viață extra-terestră.

- Arhiva Vaticanului este, pentru lumea modernă, ceea ce era Biblioteca din Alexandria pentru lumea antică. Cât credeți că a moștenit prima de la cea de-a doua?

- Nu există nicio moștenire între cele două faimoase biblioteci. Cele mai vechi urme biblice sunt fragmente de papyrus din Egiptul primelor secole creștine, când Biblioteca din Alexandria pierise demult. Oricum, avem Biblioteci mai mari decât cea de la Vatican, de pildă Library of the Congress, la Washington.

„Mă tem mai mult de recidivele totalitare decât de o presupusă <  teocrație  >”

- Pentru dvs. ce este Dumnezeu?

- Dumnezeu nu este ceva, ci mai curând Cineva. În calitate de creștin, îl definesc potrivit Crezului de la Niceea și Constantinopol, rostit de credincioșii ortodocși în cadrul fiecărei sfinte liturghii. Esențial este faptul că, în orizontul creștin, scopul creației e de natură personală. Așa că și între Dumnezeu, Creatorul, și om, ca sumă a creației, intervine un raport dialogic: rugăciunea e un asemenea dialog (pe care psihologia sau sociologia religiei nu-l epuizează).

- Mai nou, rugăciunea e ca în fața unui angajator, nu e ca în fața unui angajament. L-am redus pe Dumnezeu prea mult la un fel de angajat al nostru.

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: EVZ Special

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro
Loading...

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate