Editura Evenimentul si Capital

Aventurile militare ale lui Vladimir Putin au dus la jefuirea fondurilor de stabilizare ruse | PULSUL PLANETEI

Iulian Chifu
Autor: | | 23 Comentarii | 3695 Vizualizari

În cadrul reuniunii Clubului internaţional de discuţii Valdai, de joi, 22 octombrie de la Soci, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat emfatic faptul că “economia Rusiei depăşeşte, definitiv, consecinţele crizei globale şi nu epuizează rezervă strategică”.

“Se menţine excedentul balanţei comerciale şi, în ciuda tuturor dificultăţilor şi problemelor, rezervele valutare şi de aur ale Băncii Centrale sunt destul de ridicate - peste 370 de miliarde de dolari, iar Guvernul are rezerve destul de bune: într-unul dintre fonduri - 70 de miliarde de dolari, iar în celălalt fond de rezervă -74 de miliarde”, a precizat preşedintele rus.

În discursul optimist al lui Putin se mai mentionează și prognoza potrivit căreia “chiar şi la finele anului 2018, Guvernul ar trebui să mai aibă rezerve suficiente, pe lângă rezervele Băncii Centrale”. Totuși el a recunoscut că “economia rusă se confruntă, în acelaşi timp, cu mai multe probleme, trece prin mai multe încercări, care nu sunt legate doar de aşa-numitele sancţiuni. Cel mai important factor care frânează dezvoltarea, care provoacă scăderea ritmului de creştere economică este legat de scăderea preţurilor la produsele tradiţionale care sunt exportate”.

Cum arată totuși finanțele ruse? Din 1 februarie 2008, Fondul de stabilizare creat în 2004, a încetat să existe banii au fost distribuiți în două fonduri: Fondul de rezervă (3069000000000 ruble) și Fondul pentru bunăstare (767800000000 de ruble). Fondul de Rezervă era plasa de securitate în caz de o scădere bruscă a prețurilor la petrol sub parametrii prevăzute în bugetul federal, iar Fondul Național pentru bunăstare era destinat să cofinanțeze de economii de pensii facultative și acoperirea deficitului fondului de pensii.

Din datele emise chiar de Putin, Rusia a pierdut într-un an circa 140 de miliarde de dolari, ieftinirea petrolului cântărind cel mai greu, aproximativ 100 de miliarde de dolari. Restul de 40 de miliarde reprezintă efectul sancţiunilor internaţionale îndreptate împtriva Moscovei după izbucnirea confictului din Ucraina. Aste e echivalentul a ceva între 7-8% din PIB, mergând spre 10% din PIB anul acesta.

Fondul de stabilizare a fost constituit la nivelul a 177 miliarde de dolari în 2008 și a acumulat până la nivelul a 350-400 miliarde, alte estimări fiind chiar mai optimiste. Nivelul anunțat săptămâna trecută de președintele statului rus relevă o prăbușire relevantă a fondului, și pierderi masive în proiectele aveturiste militare ale Rusiei precum anexarea Crimeei, agresiunea militară din Estul Ucrainei și, mai nou, războiul din Siria. Nici la nivelul rezervelor valutare, lucrurile nu sunt deloc roz, după prăbușirea rublei despre care Putin susține că „e un lucru bun, încurajează exporturile”, eforturile de stabilizare sunt enorme iar intrarea sub pragul de 400 de miliarde de dolari poate fi un avertisment.

Toate acestea se petrec dacă e să dăm crezare cifrelor avansate de către președintele rus. Dubiul vine însă din faptul că anul acesta Rusia avea de achitat împrumuturi de 130 de miliarde de dolari, iar sfârșitul anului 2014 marcase intrarea sub cota de 400 miliarde de dolari a rezervei naționale. Dacă adăugăm și rostogolirea datoriei mai departe, la calcul nu ies vreo 100 miliarde de dolari între afirmațiile lui Putin despre rezerva băncii naționale și datoriile suverane ale Rusiei care nu a înregistrat această creștere, de 100 mld împrumutate, fie și intern, plus dobânda. Cel mai probabil întregul „pachet” s-a rezolvat prin intermediul giganților energetici, chemați „să ascundă” diferența prin contabilitate.

Toate aceste probleme s-ar putea transforma în măsuri de austeritate. Pentru că menținerea nivelului de cheltuieli în Siria, chiar ascunse sub tăieri de investiții la nivelul bugetului, anunță perioade dificile în care reechilibrarea nu se poate face decât prin explozia prețului petrolului sau prin prin austeritate dură în statul rus. Iar perspectiva exploziei prețurilor e una improbabilă, din contra, se așteaptă investiții și reintrarea deplină pe piață a Iranului, după rezolvarea problemelor sale cu programul nuclear, iar astăzi statele petroliere își calculează bugetele la 40 dolari barilul și, la limita minimă, la 33 dolari barilul. Deci populația rusă va trebui să strângă puternic cureaua în anii viitori pentru a plăti aspirațiile de superputere ale Rusiei lui Putin.

Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.




Alte articole din categoria: Opinii EVZ

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate