Audieri în dosarul ANRP 5. Alin Cocoș: „Tatăl meu trebuia să plătească bani pentru rezolvarea dosarului la ANRP”

Audieri în dosarul ANRP 5. Alin Cocoș: „Tatăl meu trebuia să plătească bani pentru rezolvarea dosarului la ANRP”

Alin Cocoș, fiul omului de afaceri Dorin Cocoș, a fost audiat în dosarul în care fosta șefă a Agenției Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) și omul de afaceri Horia Simu au fost trimiși în judecată pentru acordarea unor despăgubiri supraevaluate de peste 7,7 milioane de euro.

Fiul omului de afaceri Dorin Cocoș a declarant că l-a auzit pe fostul șef al Regiei Autonome – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), Georgian Surdu, cum i-a propus tatălui său să cumpere drepturi litigiase și să plătească bani pentru soluționarea dosarului la ANRP. Procurorul de ședință l-a întrebat pe Alin Cocoș dacă a auzit a fi pronunțat în discuție numele șefei ANPR de atunci, Crinuța Dumitrean, iar fiul omului de afaceri a confirmat.

„Arăt că Sudu Georgian i-a propus tatălui meu să cumpere niște drepturi litigioase într-o discuție la care am am asistat. La altă dscuție la care am asistat, Surdu i-a spus tatălui meu că există costuri, trebuia să dea bani să se rezolve. I-a spus că pentru rezolvarea dosarului la ANRP trebuia să dea niște bani inculpatei Crinuța Dumitrean, însă nu știu eu dacă acei bani au ajuns la ea sau nu. În 2010 am vrut să intru în birou la Surdu, iar secretara m-a oprit, spunându-mi că în birou e Crinuța Dumitrean, ulterior văzând-o ieșind. La urmărirea penală nu mi s-au sugerat răspunsuri. Nu știu dacă Surdu Georgian a mai dat banii la care s-a referit Crinuței Dumitrean. Arăt că mergeam destul de des la biroul lui Surdu Georgian, la RA-APPS. O singură dată am văzut-o pe Crinuța Dumitrean.”

Crinuţa Dumitrean şi Horia Simu au fost trimişi în judecată de procurorii DNA, alături de alte opt persoane, în dosarul ANRP 5, care vizează supraevaluarea despăgubirilor pentru un teren din municipiul Constanţa.      

Ne puteți urmări și pe Google News

Potrivit procurorilor DNA, pe 22 octombrie 2009, afaceristul Horia Simu, printr-un intermediar, ar fi achiziționat drepturile litigioase ce priveau o suprafață de teren situată în municipiul Constanța, prețul cesiunii fiind de 700.000 euro. De la acea dată, inculpatul Simu Horia a inițiat un complex de demersuri prin intermediul unor angajați ai societăților sale și prin intermediul unor persoane cu funcții de conducere din cadrul unor instituții publice, cu sprijinul cărora să urgenteze obținerea despăgubirilor prin intervenția acestora la nivelul autorităților implicate în procedura de retrocedare. 

Urmare a acestor demersuri, la data de 26 mai 2011, inculpații Dumitrean Crinuța Nicoleta, Mihai Cristian Sebastian, Baciu Remus Virgil, Vasilescu Oana, Bogdan Dragoș, Teodorescu Cătălin Florin și Marko Atilla Gabor, în calitate de președinte respectiv membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, prin exercitarea abuzivă a atribuțiunilor de serviciu cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 247/2005 (privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente) și a altor prevederi legale, au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Dima Alin Horațiu, prin care, valoarea unui teren în suprafață de 25 hectare situat în municipiul Constanța (zona Brătianu - Anadalchioi) a fost stabilită la suma de 8.750.000 euro (35 euro/mp), echivalentul a 37.243.500 lei.

Aceasta reprezintă o supraevaluare a terenului respectiv cu suma de 7.715.000 euro, echivalentul a 32.838.126 lei, ceea ce a provocat un prejudiciu echivalent cu această sumă în dauna bugetului de stat concomitent cu obținerea unui avantaj patrimonial de către inculpatul Simu Horia și alte persoane, beneficiare ale drepturilor litigioase, în cuantum total de 32.209.990,76 lei.

Concret, membrii Comisiei, luând la cunoștință de concluziile raportului de evaluare, întocmit cu nerespectarea Standardelor Internaționale de Evaluare, nu au constatat faptul că inculpatul Dima Alin Horațiu a supraevaluat terenul respectiv, deși aveau cunoștință de faptul că suprafața respectivă era situată în extravilanul municipiului Constanța și avea destinația de teren agricol.

Mai mult, în cuprinsul documentului respectiv nu a fost evidențiată poziția exactă a terenului, iar pentru stabilirea valorii acestuia expertul a utilizat comparabile care nu priveau tranzacții de vânzare, ci doar oferte de vânzare a unor terenuri situate în intravilanul și extravilanul municipiului Constanța care nu aveau categoria de folosință teren agricol.