Editura Evenimentul si Capital

Apocalipsa din Sănătate

28e6692485246358a1b680e0ea963c78
Autor: | | 43 Comentarii | 0 Vizualizari

Din cauza scăderii contribuţiilor la asigurări, tot mai puţini români primesc asistenţă gratuită, iar unele spitale sunt falimentare. Din septembrie, situaţia va deveni critică.

Criza îşi pune amprenta dramatic asupra sistemului de sănătate şi generează situaţii disperate: bolnavii cu HIV/SIDA au ajuns să protesteze din nou pentru că nu mai au medicamente, fondurile pentru analize au scăzut şi de cinci ori comparativ cu 2008, datoriile uriaşe ameninţă spitalele cu falimentul, iar în unele locuri medicii primsc salarii diminuate. În ciuda crizei de personal din spitale, şi angajaţii din sănătate vor fi obligaţi să-şi ia 10 zile de concediu fără plată până în noiembrie.

Oficial, la fondul de asigurări s-au colectat cu 12% mai puţini bani faţă de anul trecut, în condiţiile în care în prima parte a anului s-a cheltuit mult pe medicamente de ultimă generaţie. Pentru ca bolnavii care suferă de cancer sau HIV să aibă medicamente măcar până luna viitoare, din bugetul Ministerului Sănătăţii s-au făcut transferuri către asigurări, însă banii nu acoperă necesarul pe acest an. Gura de oxigen pentru sănătate ar putea fi coplata, măsură pe care oficialii din Sănătate vor să o introducă de luna viitoare. Scădere de 12% a bugetului Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) spune că se aştepta să apară probleme, deoarece primele trei luni ale anului au fost începute cu deficit bugetar. „Pe bugetul sănătăţii există acum o presiune mare. Am avut o creştere a costurilor cu tratamentele, dar şi un număr mai mare de bolnavi”, ne-a explicat Irinel Popescu, preşedintele CNAS. Potrivit acestuia, anul 2009 a început cu un buget global cu 9,1% mai mic faţă de 2008. „Acum, scăderea globală a ajuns, probabil, pe la 12%”, estimează şeful CNAS.   „Ne descurcăm până la toamnă” Criza au resimţit-o din plin, luna aceasta, bolnavii cu diabet, HIV şi cancer, mulţi rămaşi fără medicamente. Datele oficiale arată că pentru diabetici s-a cheltuit cu 27% mai mult faţă de 2008, iar pentru oncologie - cu 68% mai mult. „În primele şapte luni am funcţionat acceptabil. Povestea cu bolnavii cronic a început luna aceasta”, consideră Irinel Popescu. Şeful CNAS spune că datorită unor „infuzii” de la Ministerul Sănătăţii situaţia se va echilibra până la 1 septembrie: „Vom primi de la minister 120 de milioane de lei pentru oncologie, 60 de milioane de lei pentru diabet. Cu ce se va mai colecta la buget, ne vom descurca până în toamnă. Pentru programele naţionale, ar mai fi nevoie de 400 de milioane de lei”. Medicii din spitale vorbesc deja despre lipsa de anestezice şi medicamente esenţiale, cum ar fi heparina, care trebuie administrată îna inte de operaţii complexe. „Pe chirurgie sunt mari probleme. Lipsesc medicamente, materiale sanitare, antibiotice. Nu avem dezinfectante pentru instrumentar, nu avem bani pentru repararea unor dispozitive care se strică. Nu ştiu cum vom funcţiona după luna august”, ne-a mărturisit un medic de la Spitalul „Sf. Ioan”, din Capitală. În Spitalul de Urgenţă Floreasca, medicii spun că a crescut presiunea din cauza multor pacienţi care sunt transferaţi din provincie. „Vin din ţară tot mai mulţi pacienţi cu complicaţii, care consumă mulţi bani. Avem cel puţin trei-patru transferuri pe fiecare gardă. Nemaigăsind suport în provincie, bolnavii vin aici. Suntem nevoiţi să dăm antibiotice mai puţine, iar fizic facem din ce în ce mai greu faţă”, spune dr. Claudiu Turculeţ. În Spitalul Fundeni, directorul Constantin Popa susţine că sunt bani de-ajuns, însă pacienţii se plâng că îşi plătesc singuri tratamentele din prima şi până în ultima zi de internare. Fonduri de cinci ori mai mici pentru analize Problemele s-au acutizat şi în medicina primară. În 10 judeţe, doctorii de familie nu şi-au mai primit banii din iunie, iar pacienţii beneficiază de puţine analize gratuite. „Banii au fost îndreptaţi acolo unde a fost mai multă nevoie de ei: spre secţiile de terapie intensivă, la HIV, la cancere”, a explicat situaţia Irinel Popescu. Analizele gratuite devin o raritate. „Practic, fondurile alocate au scăzut de cinci ori”, afirmă Cosmin Alexandrescu, de la Policlinica Vitan din Bucureşti. Medicul mai spune că de la 30 de ecografii făcute gratis pacienţilor într-o zi s-a ajuns la numai şase astfel de investigaţii gratuite. „Restul pacien ţilor plătesc”, explică el. „Anul acesta, bugetul pentru analize e la nivelul anului 2005”, adaugă Eduard Dobre, reprezentant Palmed. INTENŢII Coplata, gura de oxigen pentru sistem Situaţia financiară dezastruoasă ar mai putea fi îmbunătăţită, din toamnă, de coplată. Preşedintele CNAS susţine însă că unităţile sanitare nu se pot baza pe coplată de la începutul lui septembrie, întrucât vor fi dificultăţi în implementare. Dacă măsura va fi aplicată, pacienţii vor plăti pentru o consultaţie la medicul de familie 5 lei, 10 lei la specialist şi 20 de lei dacă cheamă salvarea la domiciliu. Cei care nu sunt urgenţe medicale şi se prezintă la spital pentru probleme pe care le-ar putea rezolva medicul de familie sau specialistul din policlinică vor plăti tot 20 de lei. Spitalizarea de o zi va fi taxată cu 10 lei, iar cea continuă, cu 50 de lei. La analizele de laborator, pentru fiecare test pacientul va achita câte 1 leu, pentru o radiografie - 5 lei, iar pentru un CT (computer tomograf) sau RMN între 25 şi 200 de lei. „Cei cu pensii mici şi asistaţii sociali vor primi tichete de sănătate gratuite”, susţine ministrul Ion Bazac. De asemenea, ministrul sănătăţii are în vedere şi utilizarea Fondului de Rezervă al CNAS drept garanţie, astfel încât firmele să poată sconta facturile la bănci. În privinţa programelor naţionale de sănătate (diabet, HIV, cancer), Ministerul Sănătăţii doreşte să organizeze licitaţii naţionale pentru furnizorii de medicamente, în speranţa că vor scădea costurile. ÎN AŞTEPTAREA RECTIFICĂRII BUGETARE Spitalele mici sunt pe butuci Ciprian Iancu Numeroase spitale din oraşele mici sunt în pragul falimentului. Toate aşteaptă salvarea de la rectificarea bugetară pozitivă care ar trebui să vină în septembrie, însă anul acesta şansele să fie aprobată sunt aproape inexistente. Spitalul din oraşul Haţeg altăruri de alte unităţi medicale de aceleaşi dimensiuni din Hunedoara sunt grav afectate de fondurile extrem de mici care le-au fost repartizate. Spitalul din Haţeg are 150 de paturi şi deserveşte întreaga populaţie a Ţării Haţegului, adică 35.000 de oameni. Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate a alocat spitalului sume care acoperă doar 65% din totalul serviciilor pe care ar trebui să le presteze în acest an, susţin managerii. Consiliul director a purces la măsuri drastice: tăierea tuturor sporurilor şi a tichetelor de masă. Cheltuielile cu personalul s-au redus astfel cu 3,3 milioane de lei. Chiar şi-n aceste condiţii, rămâne un deficit de 2 milioane de lei. Retribuţii mai mici cu 50% „Nu se poate ca toată povara să fie aruncată pe umerii salariaţilor. Nu este corect să fii chemat să munceşti noaptea, sâmbăta şi duminica şi să nu ţi se acorde niciun spor. Şi pe noi ne-a prins criza cu rate la bănci. La spitalul din Haţeg s-au redus retribuţiile lunare cu 30% şi 50% şi, mai grav, din septembrie încolo nu ştim dacă vom mai primi bani sau nu”, spune Alexandru Bulacu, liderul sindicatului „Sanitas” din cadrul spitalului. Directorul Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara, Ioan Demeter, spune că situaţia critică pleacă de la o proastă obişnuinţă: „În anii trecuţi, toate spitalele aveau buget întocmit până prin septembrie, în septembrie venea rectificarea de buget care, tot timpul, era una pozitivă şi se mergea mai departe. Acum, ministerul nu dă niciun semn favorabil legat de rectificare. Fiecare manager trebuie să ia măsuri ca să se evite colapsul”. Cutia milei în piaţa publică pentru Spitalul din Zlatna Din cauza datoriilor, la Spitalul Orăşenesc din Zlatna a fost sistată furnizarea gazului metan, iar unitatea medicală e ameninţată şi cu deconectarea de la reţeaua de energie electrică. Sumele restante la gaz se ridică la 60.000 de lei, iar cele către Electrica - la 5.000 de lei. Ca urmare a sistării gazului, bolnavii internaţi nu mai pot face baie. O parte dintre pacienţi au fost trimişi acasă, dar 20 de bolnavi au rămas internaţi, pentru că au nevoie de supraveghere medicală. O firmă locală a oferit ca donaţie butelii cu gaz, astfel încât să poată fi preparată hrana pacienţilor. O altă firmă a pus la dispoziţie un boiler, pentru a putea fi asigurată apa caldă pentru spălarea vaselor. Datoriile spitalului se ridică la peste 400.000 de lei, jumătate din sumă fiind restanţe la plata unor prime sau sporuri către personalul medical. La şedinţa Consiliului Judeţean Alba, mangerul spitalului, Alexandru Olălău, lea cerut aleşilor judeţeni să aloce bani pentru continuarea activităţii, însă nu are şanse să primească ceva. Tot atunci, el a avertizat că va fi nevoit să apeleze la o „cutie a milei” în piaţa din Zlatna pentru a strânge donaţii, astfel încât activitatea spitalului să nu fie întreruptă.

Loading...
Pagina 1 din 2


Tag-uri:

Alte articole din categoria: Social

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK

Articole salvate