Peste 70 de reprezentanţi independenţi ai societăţii civile din România adresează un apel către societatea civilă din Polonia pentru întărirea cooperării dintre ele în sprijinul manifestărilor civice paşnice pro-europene şi pro-democratice din Ucraina din ultimele două luni.

România şi Polonia au fost printre primele state care au recunoscut independenţa Ucrainei, la scurt timp după 24 august 1991, ”iar în contextul unor interese comune reflectate în parteneriatul strategic stabilit în octombrie 2009, acţiunea colectivă a celor două state este necesară pentru sprijinirea valorilor democratice împărtăşite în vecinătatea estică”, se arată în scrisoarea inițiatorilor. Printre semnatarii apelului se numără personalităţi marcante ale societăţii civile, ale mediilor culturale şi universitare, precum şi lideri ai unor organizaţii neguvernamentale proeminente din România. Iniţiativa aparţine unui grup de universitari şi cercetători Apel ”În lumina recentelor evenimente din Ucraina, în cadrul cărora o mare parte a ucrainienilor şi-a exprimat opţiunea pentru un viitor alături de Uniunea Europeană, noi, reprezentanţi ai societăţii civile din România, ne solidarizăm cu acţiunile civice ale manifestanţilor ucrainieni. Condamnăm acţiunile agresive împotriva jurnaliştilor şi a cetăţenilor care au protestat paşnic, precum şi îngrădirea libertăţii de mişcare a universitarilor şi a oamenilor de afaceri străini în Ucraina. Credem că, în lipsa unor reacţii adecvate din partea guvernelor şi a societăţii civile europene, există riscul ca Ucraina să se îndepărteze de UE şi de obiectivele fundamentale de libertate civică şi democraţie. Facem totodată apel la societatea civilă poloneză, pentru a colabora mai intens şi mai eficient cu societatea civilă românească, în construirea unor contribuţii menite să încurajeze şi să susţină procesele democratice din Ucraina. Lansăm, de asemenea, un apel către guvernele României şi Poloniei pentru stimularea componentei civice din cadrul Parteneriatului strategic iniţiat în 2009. Este esenţial ca guvernele şi societăţile civile din cele două state să contribuie la coagularea energiilor Europei centrale şi de est în beneficiul proiectului european, al stabilităţii şi securităţii în vecinătatea estică a UE. Semnatarii acestui document au luat act, cu satisfacţie, de faptul că în mediile academice şi civice din Europa şi de pe alte continente au apărut iniţiative şi luări de poziţie întemeiate pe aceleaşi valori şi promovând obiective similare. Suntem onoraţi să înscriem demersul nostru în acest cadru mai larg al solidarităţii cu societatea civilă din Ucraina şi al ataşamentului faţă de valorile democratice, valori ce au o semnificaţie cu totul specială pentru noi, cetăţenii unor state afectate în trecut de experienţa totalitară. Este în interesul nostru comun ca Uniunea Europeană să construiască o politică externă mai coerentă şi mai solidă în vecinătatea sa estică. În actualele circumstanţe, devine şi mai important să conlucrăm pentru a sprijini idealurile de democraţie şi prosperitate ale ucrainenilor. Ne exprimăm speranţa că Uniunea Europeană, în particular guvernele român și polonez, vor lua în considerare preocupările noastre în ceea ce priveşte democraţia, stabilitatea şi securitatea la graniţa sa estică. În final, adresăm invitaţia de a se ralia demersului nostru, semnând acest apel, tuturor celor care împărtăşesc valorile şi obiectivele noastre: universitari, membri ai comunităţilor profesionale, oameni politici, exponenţi ai societăţii civile”. SEMNEAZĂ: Raluca Alexandrescu (Universitatea București); Vlad Alexandrescu (Universitatea București); Violeta Alexandru (Director, Institutil de Politici Publice, IPP, București); Gabriel Andreescu (profesor, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, SNSPA, București); Viviana Anghel (Vicepreședintă, Asociația Pro Democrația, APD, București); Victoria Apostol (masterandă, Universitatea Central Europeană, Budapesta); Gabriel Bădescu (conferențiar, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj); Liviu Brătescu (cercetător, Institutil de Istorie A.D. Xenopol, Iași); Florin Buhuceanu (Președinte executiv, Centrul Euroregional pentru Initiative Publice, ECPI, București); Vlad Bujdei-Tebeica (Centrul de Studii in Idei Politice, CeSIP, București); Andreea Liana Buzea (Președintă EcoAssist, București); Anton Carpinschi (profesor, Universitatea AL.I Cuza, Iași); Igor Cașu (istoric, Chișinău); Marius Chelcu (cercetător, Institutul de Istorie A.D. Xenopol, Iași); Simona-Maria Chirciu (GRADO, București); Emanuel Copilaş (politolog, Universitatea de Vest, Timişoara); Jana Costachi (sociolog, Chișinău); Lucian-Dumitru Dîrdală (politolog, Universitatea M. Kogalniceanu, Iași); Dorin Dobrincu (istoric, Institutul de Istorie “A.D. Xenopol”, Iaşi); Valentin-Nicolae Florea (Director, Departamentul Proiecte, UN Youth Association of Romania, București); Doru Franțescu (Institutul Qvorum, București); Carmen Gavrilă (corespondent diplomatic, Radio România); Eva Galambos (jurnalistă, București); Daniel Gheorghe (SNSPA, București); Călin Goina (profesor, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca); Angela Gramadă (politolog, București); Cristina Guseth (Director, Fundația Freedom House Romania); Dinu Guțu (SNSPA, București); Simona Hobincu (Președintă, Women in International Security, WIIS Romania); Simona Ionescu (Președintă, Asociația SPICC, Timișoara); Alexandru Istrate (cercetător, Institutul de Istorie A.D. Xenopol, Iași); Paul Kuhn (conferențiar, Universitatea de Vest, Timișoara); Claudiu Lucaci (Director Știri, TVR); Marius Luican (Manager General, Reveal Marketing Research, București); Amalia Lumei (Redactor revista Apostrof, Cluj-Napoca); Ruxandra Lupu Dinesen (Visiting Fellow, LSE, Londra); Luminița Maidac Williams (medic, București); Dănuţ Mănăstireanu (teolog, World Vision International, București); Mihaela Miroiu (profesor, SNSPA); Alexandru Mironov (istoric, Universitatea București); Vlad Mixich (jurnalist, București); Teodor Lucian Moga (lector, Centrul de Studii Europene, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi); Bogdan Mureșan (jurnalist, București); Bogdan Murgescu (profesor, Universitatea București); Aliona Negoiță (cercetător, INCS, București); Victor Neumann (profesor, Universitatea de Vest, Timișoara) Valeriu Nicolae (Director regional, World Vision); Agnes Nicolescu (Coordonator Departament Studii și Analize, Institutul European din România); Valentin Quintus Nicolescu (lector, Universitatea Nicolae Titulescu, București); Paul Nistor (cercetător, Institutul de Istorie A.D. Xenopol, Iași); Delia Panait (jurnalistă, Radio Host, București); Brîndușa Palade (conferențiar, SNSPA); Sergiu Panainte (politolog, București); Alexandru Pecican (regizor, Arad); Ovidiu Pecican (profesor, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca); Corina Pîrvulescu (Consiliul Tineretului din Romania, București); Cristian Pîrvulescu (Decan, Facultatea de Stiinte Politice, SNSPA); Andrei Pleșu (Rector, Colegiul Noua Europă, București); George Poede (Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi); Ana Popa (conferenţiar, Universitatea Danubius, Galaţi); Cosmin Popa-Gorjanu (lector, Universitatea “1 Decembrie 1918”, Alba Iulia); Liliana Popescu (Președintă, Fundația Proiectul pentru Educație Civică și Dezvoltare Academică, FPECDA); Oana Popescu (Director, Global Focus Center); Ileana Racheru (doctorand, Universitatea București); Robert D. Reisz (profesor, Universitatea de Vest, Timișoara); Liviu Rotman (profesor, SNSPA); Flavius Solomon (istoric, Iași); Victoria Stoiciu (politolog, București); Daniel Şandru (politolog, Universitatea „Petre Andrei”, Iaşi); Bogdan Ștefanachi (Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi); Claudiu-Lucian Topor (lector, Facultatea de Istorie, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iași); Elena Țifrea (FPECDA, București); Alexandru Volacu (Coordonator publicații, International Association for Political Science Students); Radu-Sebastian Ungureanu (SNSPA); Lucian Vesalon (Universitatea de Vest, Timișoara); Raul-Alexandru Zachia (avocat, București).