Editura Evenimentul si Capital

Anul 2015. Top evenimente care au schimbat cursul politicii | CHIRURGUL POLITIC

Sebastian Lăzăroiu
Autor: | | 3 Comentarii | 984 Vizualizari

Săptămâna dinaintea Crăciunului se încheie apoteotic cu votul în Parlament pentru pensiile speciale ale aleșilor locali.

După pensiile speciale pentru parlamentari, urmează primarii. În fapt, tot anul 2015 a fost dominat de asemenea inițiative parlamentare, care, dacă nu au avut un caracter populist, au fost legi cu destinație „specială” pentru demnitari. Iar când nu a fost Parlamentul inițiator, a fost Guvernul. Și, pentru că este ultimul editorial al anului 2015, voi face un top al evenimentelor cu cel mai mare impact în viața politică din România.


FOTO: Începerea urmăririi penale împotriva lui Victor Ponta a fost o premieră în România, dar și în lumea civilizată  FOTO: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU



Nici pensiile speciale nu mai sunt speciale

Curând vom ajunge în situația în care „pensiile speciale” vor fi mai degrabă regula decât excepția în România. Aceste beneficii adresate diverselor categorii se abat de la un principiu unanim acceptat în vremea guvernului Boc: acela al contributivității. Magistrații, personalul militar, ambasadorii, aviatorii, parlamentarii, aleșii locali sunt astăzi categoriile privilegiate ale sistemului de pensii din România, care gâfâie sub povara numărului mic de contributori în raport cu numărul beneficiarilor. Deficitul la fondul de pensii crește alarmant și este acoperit, de voie, de nevoie, din bugetul de stat. O altă inițiativă stă în așteptare în Parlament și se adresează profesorilor care îndeplinesc anumite condiții de experiență și vechime. Desigur, nu e greu să suspectezi că sub presiunea și criticile societății, aleșii noștri încearcă să dreagă busuiocul și se arată dispuși să extindă sfera „celor speciali” și dincolo de cei care dețin demnități în statul român. Întrebarea e: unde ne oprim? Pentru că, așa cum profesorii cu vechime merită „ceva special”, se poate presupune că și alte subcategorii de bugetari sunt îndreptățite să ceară să fie incluse în acest „sistem paralel de pensii”. Nu mai vorbim de faptul că deficitul bugetar pentru 2016 este la limita de sus, adică aproape 3% și promite chiar să o depășească în 2017.

Trei evenimente care au schimbat cursul vieții politice

1Începerea urmăririi penale a premierului Victor Ponta A fost o premieră în România, dar și în lumea civilizată: un prim-ministru în funcție, pus oficial sub acuzare. Practic, începerea urmăririi penale împotriva lui Victor Ponta a rostogolit un bulgăre de zăpadă care nu s-a mai oprit. Primul efect a fost reașezarea raportului de forțe în coaliție. UNPR a devenit din partidul care, printre alte partide, asigura stabilitatea coaliției la guvernare, principalul arbitru al guvernării PSD. A urmat dezertarea UNPR în două momente cruciale: votul pentru directorul SIE și votul pentru Strategia de Securitate Națională, ambele alături de PNL și sub bagheta lui Klaus Iohannis. Al doilea efect a fost plecarea lui Ponta din fruntea PSD și încercarea eșuată de a lăsa partidul pe mâna unei loiale, Rovana Plumb. Aici a intrat impetuos în scenă Liviu Dragnea cu o schimbare radicală de discurs. După Oprea, interimarul Dragnea a fost a doua piesă de rezistență a coaliției care a căzut. Dragnea și-a arătat imediat utilitatea și bunăvoința în fața lui Iohannis. A mai „îndulcit” măsurile din noul Cod Fiscal și a dat drumul rapid în Parlament la votul prin corespondență, singura promisiune a lui Iohannis, de când a fost ales președinte, care s-a îndeplinit. Practic, la numai trei luni de la începerea urmăririi penale împotriva sa, Ponta a devenit un premier decorativ și un om politic deposedat de pârghiile reale de putere.

2Incendiul de la Colectiv La sfârșitul lui octombrie un incendiu mistuie în câteva secunde un club din Capitală, provocând un bilanț tragic: peste 60 de morți și peste 100 de răniți. A fost o scânteie care a aprins butoiul cu pulbere. Nemulțumirea mocnită a unei categorii de populație s-a revărsat în stradă. Cazul Colectiv a fost expresia dramatică a neglijenței și corupției din măruntaiele statului român. Zecii de mii de oameni furioși au protestat pe străzile marilor orașe și au cerut demisia guvernului. Aceasta nu a întârziat să apară. Victor Ponta a demisionat a doua zi după primele marșuri, lăsând locul liber la Palatul Victoria și introducându-l în joc pe Klaus Iohannis.

3Instalarea Guvernului Cioloș După o parodie de consultări cu partidele și cu strada, în care partiturile păreau deja scrise, Iohannis s-a hotărât să nominalizeze un premier tehnocrat, care și-a ales la rândul lui o echipă apolitică și tehnocrată. Noul cabinet este o premieră pentru România. Un guvern cu miniștri apolitici și fără o majoritate asumată în Parlament n-am mai avut după 1990. Guvernul Cioloș este ca o frunză în vânt. Susținut de președintele Iohannis, dar șantajat și hărțuit de Parlament, guvernul este departe de a avea vreo legătură cu „tehnocrația”, din moment ce specialiștii săi, unii foarte buni, sunt nevoiți să joace așa cum le cântă marile partide. Bugetul pe 2016, preluat integral de la PSD, este proba cea mai bună că avem de-a face cu un hibrid, la limita democrației, de la care nu se poate spera realist decât că va organiza corect alegerile de anul viitor.




Alte articole din categoria: Opinii EVZ

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate