ANALIZĂ: Cele mai controversate prevederi din noul Cod Silvic

ANALIZĂ: Cele mai controversate prevederi din noul Cod Silvic

Deputații PSD și UDMR din Comisiile de mediu, agricultură și Juridică au respins, ieri, obiecțiile președintelui Klaus Iohannis la Codul Silvic

Înainte de ședință, președintele PSD, Victor Ponta, a transmis un mesaj. „Trebuie să ne luptăm să trecem Codul Silvic, ca să nu se mai taie pădurile de către tot felul de firme din străinătate”, a fost îndemnul premierului Ponta, pe Facebook, înainte de acest vot. În timp ce, parlamentarii PNL susțin că proiectul va permite defrișarea abuzivă, dar cu acoperire legală, a sute de mii de hectare de pădure. Două sunt punctele controversate din acest cod: articolul 20, care prevede că „întocmirea de amenajamente silvice este obligatorie pentru proprietățile de fond forestier mai mari de 10 hectare” și articolul 60, cel prin care un operator economic nu poate procesa mai mult de „30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie”.

Sute de mii de hectare nesupravegheate

În prezent, toate suprafețele de pădure au nevoie de un amenajament silvic care presupune evidența copacilor, vârsta masei lemnoase, cantitatea care poate fi tăiată în fiecare an și replantările care trebuie efectuate. În absența acestui amenajament, proprietarul va putea tăia, legal, oricât dorește, susțin unii avocați. „Această prevedere este periculoasă deoarece sunt foarte mulți proprietari care dețin o suprafața mai mică de zece hectare, deci imaginați-vă ce înseamnă să taie fiecare cum vrea”, a declarat, pentru un site de știri, Dan Trifu, președintele Eco- Civica. Liderii PNL susțin că proprietățile forestiere sub zece hectare însumează aproape 1,2 milioane hectare.

Ne puteți urmări și pe Google News

FOTO:  Codul Silvic a fost prima lege trimisă de Iohannis spre reexaminare

Prevedere neconstituțională

În cererea de reexaminare a Codului Silvic, președintele a apreciat că „pragul maxim de 30% la achiziția sau procesarea de masă lemnoasă din fondul forestier național și dreptul de preempțiune pentru producătorii din industria mobilei la cumpărarea de masă lemnoasă - sunt de natură să aducă atingere principiilor libertății economice și contractuale”. Mai multe organizații ecologiste au susținut că, atunci când cere eliminarea plafonului de 30%, Iohannis vrea să ajute firma austriacă Schweighofer, cel mai mare cumpărător de lemn din România, singura care ar putea achiziționa peste 30% dintr-o specie de lemn. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, susține că șeful statului s-ar putea să aibă dreptate, limitarea fiind neconcurențială și a cerut un punct de vedere al Comisiei Europene. Potrivit acestuia, tăierile de păduri sunt atât de necontrolate în România încât este practic imposibil să știi dacă Schweighofer achiziționează sau nu 30% dintr-o specie lemnoasă. În schimb, grupările ecologiste insistă pentru această limitare.