De când și-a proclamat Califatul între Tigru și Eufrat acum un an, ISIS a devenit gruparea teroristă cu cea mai sinistră celebritate.

Pe 29 iunie 2014, noul nucleu terorist sidera o lume întreagă anunțând crearea unui „Califat”, făcând apel la toți musulmanii să-i jure credință șefului său, Abu Bakr Al-Baghdadi, supranumit „Califul Ibrahim” și promițând cucerirea și „supunerea Occidentului și Orientului”.

Un an mai târziu, „Califatul” se întinde pe un teritoriu imens, de 300.000 de kilometri pătrați, în mare parte deșertic, care leagă nordul și vestul Irakului de nordul și estul Siriei.

ISIS exercită puterea cu mână de fier, supunând populația și terorizându-și adversarii cu miile sale de combatanți dotați cu echipament militar de calitate.

Gruparea a devenit expertă în exploatarea psihologică a brutalității sale extreme, subliniază Karim Bitar, cercetător la Institutul de Relații Internaționale și Strategice din Paris (IRI pentru AFP:

„Nedându-se înapoi de la nici o violență extremă, pe care o pune în scenă pentru a șoca, ISIS aplică o tehnică în care impactul psihologic este mai important decât faptele înseși.”

Expertul de la IRI adaugă:

„Prin acest răboi psihologic s-a impus în ochii Occidentului ca o întruchipare a amenințării absolute.”

Masacrele ISIS, cu fotografii și filmări difuzate pe rețelele sociale, au devenit astfel marcă înregistrată. Au început cu cei circa 1.700 de recruți, majoritatea șiiți, în cazarma de la Speicher, în Irak, apoi cu 700 de membri ai unui trib sunnit sirian care îi opunea rezistență.

ISIS a mai executat în masă soldați sirieni, a decapitat lucrători umanitari și jurnaliști, a aruncat de pe acoperiș homosexuali sau a ars de viu într-o cușcă un pilot iordanian.

ISIS exploatează o „formă de ritualizare a violenței, chiar o pornografie a violenței”, care îi permite să capteze atenția internațională, subliniază Peter Harling, expert la Crisis Group.

Teribila reputația a crimelor, torturilor, convertirilor forțate și chiar a sclaviei a produs exoduri în masă ale locuitorilor către țări vecine, cum ar fi Liban, Iordania sau Turcia.

ISIS își trage forța din buna cunoaștere a mediului, de vreme ce a fost fondată de fideli ai fostului dictator Saddam Hussein, care s-au alăturat Al-Qaida după căderea acestuia.

Statul Islamic din Irak a fost creat în 2006, dar liderii săi au profitat de haosul din Siria vecină, unde, eșuând să fuzioneze cu ramura locală Al-Qaida, au decis să meargă pe cont propriu.

Lumea a asistat apoi uluită la fulgerătoarea cucerire de la jumătatea lui 2014 a orașului Mosul, al doilea oraș din Irak, și a unei mari părți din provinciile majoritar sunnite Ninive, Kirkuk, Anbar și Dyala.

În Siria, ISIS preluat controlul provinciei Raqqa, a celei mai mari părți a provinciei Deir Ez-Zor, bogate în zăcăminte petroliere, și al unei părți a provinciei Alep.

Ultimele sale cuceriri sunt orașul irakian Ramadi, capitala proviciei Al-Anbar, și cetatea antică siriană Palmira.

A suferit însă și înfrângeri, pierzând Tikrit în Irak și, recent, localitatea siriană Tall Abyad de la frontiera cu Turcia.

Când este cazul, ISIS știe să se arate și pragmatic, cum a fost la Palmira, unde nu a distrus situl istoric, contrar a ceea ce a făcut în Irak. A înțeles că o asemenea distrugere „era cel mai sigur mijloc de a-și antagoniza populația locală”, care de un secol trăiește din turism, explică Peter Harling.

De la proclamarea „Califatului”, apelul său la supunere a avut ecou la jihadiștii din Libia, Egipt, Arabia Saudită, Tunisia, Yemen și Pakistan, iar trupele sale au fost în permanență întărite cu combatanți din străinătate, mulți însoțiți de familii, veniți mai ales din Europa.

Yezid Saigh, de la Centrul Carnegie pentru Orientul Mijlociu, subliniază că ISIS folosește aceste filiale pentru a „recruta și pune presiune asupra guvernelor”.

Însă prioritatea ISIS rămâne consolidarea „Califatului” său în Siria și Irak, unde vizează să se implanteze în regiunile sunnite „care au fost marginalizate sau neglijate” de putere, crede Saigh.

Liderii Statului Islamic au pus accentul „pe organizarea unei administrații civile, a serviciilor de bază, a luptei împotriva corupției și pe aplicarea justiției în afacerile comerciale”, arată expertul.

Yezid Saigh conchide:

„ISIS vrea să afirme: Suntem un stat adevărat și o alternativă!”