Editura Evenimentul si Capital

Corespondență din TIRANA. Cum vrea Albania să ajungă în UE peste 10 ani. Ce spune celebrul premier Edi RAMA despre corupție și statul de drept

Edi Rama are o expoziție, din 16 iulie, la Muzeul de Artă din Rostock și va avea o alta, în toamnă, la New York Foto: Facebook
Autor: | | 3 Comentarii | 1256 Vizualizari

Albania este, din iunie 2014, stat candidat la UE, după cinci ani de când a cerut să primească acest statut, ceea ce nu înseamnă, însă, că negociază deja, ci doar că sunt pe drumul cel bun

Albanezii încearcă de mult timp să se dezvolte, luptă să adopte legi, standarde, reguli și proceduri pentru a se armoniza cu legislația europeană și a ajunge la nivelul statelor membre. Cea mai mare problemă și cel mai greu de combătut, după cum știm foarte bine din experiența României, este corupția endemică, despre care unii oficiali de la Tirana vor să vorbească, alții, nu.

UE este cel mai mare partener comercial al Albaniei - în 2014, 77% dintre exporturi au mers către Uniune, în timp ce 61% dintre importuri au venit din țările membre ale blocului comunitar.

Sprijin din Europa Albanezii pot călători fără vize în țările Uniunii Europene, începând din decembrie 2010, și primesc fonduri europene pentru a-și dezvolta transporturile și infrastructura, agricultura, administrația publică și justiția.

 

În total, între 2007-2013, asistența de prederare pentru Albania a fost de 512 milioane de euro, iar pentru perioada 2014-2020 Albaniei i s-au alocat aproape 650 de milioane de euro fonduri de preaderare. Ce vor reuși, însă, să facă cu banii și cât la sută vor reuși să absoarbă din aceste fonduri rămâne de văzut.

Cert este că de aproape doi ani, cu sprijinul UE și al SUA, Albania a început reforma justiției și lupta anticorupție. După căderea regimului comunist, absolut toți magistrații au fost dați afară și s-a dorit angajarea unor oameni „nepătați”. Șase luni de zile instanțele nu au funcționat. În acest timp, absolvenții de facultăți au urmat cursuri de drept și au devenit judecători. Doar de câțiva ani există examen de barou.

Albania s-a confruntat, ca și România, cu o migrație masivă, în ultimele decenii. Un milion de oameni au plecat în anii 1990. Foarte mulți tineri au plecat în Germania, Austria, Grecia, Italia, iar anul trecut, odată cu refugiații au cerut chiar azil politic, dar au fost respinși. Din fericire, Albania nu se confruntă cu probleme etnice sau religioase, precum alte state din Balcani.

Polițiști cu camere video la purtător

În Tirana, unde trăiește, de altfel, o treime din populația Albaniei, UE a avut mai multe misiuni de asistență pentru forțele de poliție. PAMECA este un proiect european, care a început în 2002 și a ajuns la faza a IV-a, fiind alocate, în total 17 milioane de euro pentru „consolidarea instituțiilor de aplicare a legii”.



Prin acest proiect s-a implementat, în luna iunie, noul număr unic de urgență: 112, iar acum polițiștii au campanii pe stradă, pentru a-i informa pe oameni despre schimbare. În cifre, situația arată așa: 12.900 de infracțiuni se înregistrează anual în capitală, în 2015 au fost cele mai puține - 115 crime la 100.000 locuitori; se primeau 139 de telefoane pe zi (se pierdeau cam 30% din apeluri), acum, după modernizare, se primesc circa 600 de apeluri zilnic.

Cea mai spectaculoasă inovație o reprezintă, însă, camerele video pe care le au polițiștii pe uniforme, în timp ce patrulează pe străzi. Pentru început, 584 din cei 3.200 de polițiști au camere pe uniforme, pentru a-i determina, în acest fel, să-și îmbunătățească atitudinea față de cetățeni și, desigur, să nu mai ia mită! Camerele transmit imaginile în timp real pe monitoarele din dispecerat și acestea pot fi folosite în instanță, dar scopul principal este de monitorizare a polițiștilor. S-au cheltuit 3,7 milioane de euro de la buget, iar implementarea sistemului a durat șase luni. Dacă este eficient, va fi transpus și în alte orașe.



Tirana speră să doboare corupția și să dezvolte turismul

Dacă stai de vorbă cu oficiali, ONG-uri, jurnaliști, oameni de pe stradă, observi imediat, din anumite puncte, asemănările cu România din anii 1990.

Sistemul bazat pe nepotism și traficul de influență sunt la ordinea zilei - încep, însă, încet, încet, să se aplice noi proceduri, despre unele au auzit și au învățat de la România (oficiali români, printre care și șefa DNA, Codruța Kovesi, au fost la Tirana și au discutat pe aceste teme) - despre declarații de avere și interese, care ar trebui depuse de judecători; despre crearea unei instituții independente a procurorului; despre un nou sistem de numire în funcții, pe bază de merite, nu de pile și relații.


Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Internaţional

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate