Dan Radu este acuzat de procurorii DNA că ar fi intervenit pe lângă anumiți funcționari publici pentru ca o bucată de teren să fie intabulată în favoarea unor localnici
Judecătorii de la Tribunalul Sălaj au menținut starea de arest preventiv, în cazul omului de afaceri Dan Radu, cercetat penal și judecat pentru luare de mită, trafic de influență și spălare de bani, pentru o perioadă de 21 de luni. În acest timp, niciun magistrat nu a dispus eliberarea lui, deși perioada menținerii stării excepționale era una extrem de lungă. La fiecare termen de judecată, procurorul DNA solicita prelungirea măsurii arestului preventiv, cerință acceptată de judecători.
După 21 de luni, cazul a ajuns la Curtea de Apel Cluj. La termenul de miercuri, un judecător s-a speriat când a văzut că Dan Radu era deținut, fără a fi condamnat, de mai bine de un an și nouă luni în arestul Poliției Zalău și a dispus punerea de îndată în libertate.
Pentru ce a fost arestat
Ne puteți urmări și pe Google News
Pe scurt, Dan Radu a fost acuzat de procurorii DNA că a promis că va interveni pe lângă anumiți funcționari publici pentru ca un teren din Zalău să fie întabulat în favoarea unor localnici. Ulterior, o parte din acest teren a ajuns la Dan Radu, pe care l-a vândut cu suma de 100.000 de lei. În dosar, mai este inculpat și fostul subprefect de Zalău, Claudiu Băican.
Avocații clujeni, de la cabinetul de avocatură Anatol Pânzaru, care au obținut eliberarea din arest a lui Dan Radu, susțin că, periodic, magistratul punea în discuție eliberarea lui Dan Radu, dar că tot el refuza acest lucru.
„Se spunea în felul următor: pe urmărire penală, că nu este terminată urmărirea penală și nu poate fi eliberat. Apoi, pe camera preliminară, că dosarul nu este în faza de judecată. Apoi, în faza de judecată că nu au fost audiați martorii. Motivele că ar putea să influențeze ancheta și că termenul de arest era nerezonabil, deși trecue foarte mult timp”, explică avocatul Claudiu Mincic.
CEDO condamnă România degeaba
Cazul contravine flagrant prevederilor CEDO, care recomandă ca starea de arest a unei persoane să nu depășească șase luni de zile. Această practică este susținută și de unele instanțe românești. Concret, România a pierdut trei procese la CEDO din cauza perioadei prea lungi de arest preventiv, fără a exista o condamnare.
În cazurile Jiga, Scundeanu și Calmanovici contra României, CEDO a dispus condamnarea statului la plata unor sume de bani deoarece magistrații au prelungit nepermis starea de arest preventiv. Interesant este că niciunul dintre cei trei nu a stat în arest 21 de luni, ci mult mai puțin.
Judecătorii de la CEDO opinează că, odata cu trecerea timpului, starea de pericol social dispare sau se diminuează, iar menținerea unei astfel de stări contravine dreptului la libertate, un drept fundamental din Convenția drepturilor omului.
Recomandările noastre
