Adam Michnik: „Libertatea e ca aerul, îți dai seama cât e de important atunci când îți lipsește!”

Adam Michnik: „Libertatea e ca aerul, îți dai seama cât e de important atunci când îți lipsește!”

Nu este despre Viena, ci este despre ziare. Dar locul nu poate fi ignorat, mai ales când orașul este o doamnă celebră, fără vârstă. Este doamna puternică, elegantă, impozantă, frumos mirositoare, elevată, care străjuieșeste deasupra imperiului care a avut tăria să-și etaleze și pierderile, puține, și câștigurile în fi ecare zid prăbușit și înălțat. Viena este locul pe care, când crezi că l-ai descoperit, ți se arată altfel. Dunărea o trece domol și vijelios, ca un brâu care îi scoate în evidență farmecele și comorile.

De 19 ani, Congresul European al Ziarelor are loc în Viena. În acest an, cei 500 de jurnaliști veniți din toate colțurile lumii au dat o culoare aparte locului. Într-un oraș atât de mare, câteva sute de oameni nu înseamnă nimic. Doar că, acolo unde ne adunam, locul părea altfel.

Erau jurnaliștii vechi, ridicați de la mașina de scris și adaptați tehnologiei noi, erau tinerii jurnaliști, exuberanți și care, ca și cei vechi, cred că pot schimba lumea. Unii au și făcut-o. ENC nu putea găsi un loc mai potrivit decât orașul care are în vechile cafenele ziarele la loc de cinste. De exemplu, Café Central Viena, local fondat în 1876. Acolo, ziarele au colțul lor, frumos aranjate pe bețe.

În atmosfera imperială, cu ospătari descinși parcă de la Curte, câte un domn distins și elegant, cu păr alb studiază ziarul, întoarce delicat paginile și zâmbește când aude foșnetul hârtiei.

Ne puteți urmări și pe Google News

 

Ziarele tipărite au devenit un lux

Aceasta a fost tema de deschidere a congresului. Și nu doar cea de deschidere, deoarece am avut înainte acțiuni de tip să mergem împreună, tocmai cu scopul de a afla unii despre alții, de starea presei din țările de unde veneam fiecare.

Poate suntem tentați să credem că România nu contează, că suntem nevoiți să purtăm cu rușine eticheta pe care ne-o punem singuri (și nu o repet pentru că știm); nu, colegii din alte țări chiar au fost curioși, chiar au fost încântați să afle că Evenimentul Zilei se tipărește de 26 de ani.

Ziua întâi a fost dedicată acestei chestiuni, precum și a îngrijorării abundenței de știri negative. Cei care fac presă de zeci de ani consideră că „good news is news as well.”

Pilipp Welte de la BURDA a spus că digitalizarea a adus multe schimbări, ne-a schimbat vietile, le-a dat o mai mare dinamica. „Nu e doar revolutie, ci mai ales evolutie!”, a afirmat el.

Cei de la Burda au ales să se adapteze noilor tehnologii, deoarece singura soluție este să crești. „Grow or go!”, a spus Welte. El a subliniat că succesul creșterii este creativitatea atât în jurnalism, cât și în marketing.

 

Managerul media al anului

O lecție importantă de management al presei a venit din partea lui Rainer Esser de la Die Zeit, cel care a câștigat titlul de managerul media al anului. „Afacerea de presă nu este doar despre a face bani, ci despre conținut și credibilitate. Ceea ce facem noi este jurnalism de înaltă calitate. Avem multe abonamente, iar asta înseamnă că publicul are încredere în noi. Am fidelizat cititorii și am avut grijă să acoperim toate domeniile de interes. Avem platforme în universități, în mediul academic, promovăm companiile locale, interesele locale. Noi nu vedem limite”, a spus Esser.

 

Diversitatea opiniilor, model de succes

Tamedia este lider de piață în presa scrisă din Elveția. Au 6 milioane de cititori de limbă germană. Arthur Rutishauser, de la Tamedia a spus că, de anul trecut, abonamentele digitale au crescut în fiecare lună. El crede că secretul este simplu: conservarea valorilor democratice, pentru care este nevoie de formatori de opinie și de diversitate de opinii.

El a prezentat și o evoluție a publicității începând cu anul 2000. Dacă în 2000 printului îi revenea 46% din publicitate, se estimează că în 2020 va avea doar 9%.

„Printul trebuie să ofere ceva special cititorului, ceva care să fie de calitate, fie că vorbim despre fotografie sau povești”, a arătat Rutishauser.

 

Videojurnalismul, un produs care atrage tinerii

Doi tineri, Christiane (Into VR) și Sebastien (Ringier) au prezentat modelul lor de succes: videojurnalismul. Unul dintre produsele lor, o înregistrare 360 în avion supersonic, a avut o audiență globală de 6 milioane de persoane. „Am încercat să spunem poveștile oamenilor, locurilor, nu doar să instalăm o cameră, am pus camera în locuri mai puțin accesibile, am oferit informații suplimentare.”

 

Libertatea de a fi liber

Adam Michnik, redactor-şef al cotidianului „Gazeta Wyborcza”, a fost o prezență inedită, așteptată și foarte apreciată la congres. Îmbătrânit, cu ezitări de pronunție, încălțat cu papuci de gumă, Michnik a vorbit în limba poloneză și a captat atenția audienței.

A vorbit despre libertatea media, despre instituțiile democratice care își pierd semnificația și importanța. „Există motive de pesimism, dar și motive de optimism. Să fim pesimiști pentru că mișcările populiste sunt în creștere, dar și rezistența la populism este în creștere”, a spus Michnik. Celebrul lider anticomunist, care în discursul său a pus mereu accent pe prețuirea libertății a încheiat: „Libertatea e ca aerul, îți dai seama cât e de importantă atunci când iți lipsește.”

 

Facebook și fakenews

Un alt subiect care a suscitat interesul a fost cel legat de fakenews și Facebook. Aici opiniile au fost categorice și clar departajate. Unii au acuzat rețeaua de socializare de toate relele de pe pământ în timp ce alții au vorbit doar despre libertate de exprimare și opțiunea fiecărui individ, de faptul că nu avem nevoie de monopol, ci de competiție pe piața de media.

Facebook nu are conținut, nu produce conținut s-a spus. Pe de altă parte, s-a afirmat și că promovarea produselor media se face cu succes pe rețeaua de socializare și atunci nu mai este atât de înfierată. O parte dintre jurnaliști consideră că este necesară o lege care să reglementeze internetul și una care să permită ștergerea informațiilor false.

Ca la fiecare întâlnire internațională a jurnaliștilor, s-a discutat și despre specificul local, despre necesitatea păstrării valorilor tradiționale chiar și în media. Și, desigur, de colaborare. La Congresul European al Ziarelor au participat, într-un număr foarte mare și jurnaliști din afara Europei. Rusia a avut o delegație puternică. Din România au participat 4 jurnaliști: Evenimentul Zilei, televiziunea și radioul public.