Activitatea de lobby în România: Între reglementare şi trafic de influenţă

Lobby-ul în România rămâne, deocamdată, o activitate care nu are o reglementare clară. Ministerul Justiţiei păstrează o atitudine rezervată în această problemă.

România rămâne probabil singura ţară din Uniunea Europeană care nu are un cadru legal bine definit în ceea ce priveşte activitatea de lobby.  Ministerul Justiţiei a fost şi rămâne rezervat cu privire la o reglementare pe cale legislativă.

„Nu vedem de ce statul ar trebui să intervină cu forţa sa coercitivă în stabilirea regulilor unei profesii. Nu vedem de ce ar trebui să intervenim să stabilim cine intră în această profesie, dacă trebuie să fie un tip de reglementare, de autorizare, de certificare, toate acestea sunt lucruri care ţin de organizarea profesională a unor entităţi private, iar Ministerul Justiţiei are un interes foarte redus de a interveni legislativ, normativ în asemenea chestiune”, a declarat Adrian Baboi-Stroe, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, în cadrul Public Affairs Summit 2016, organizat de Asociaţia Registrul Român de Lobby.

Cătălin Cîrstoiu, la HAI România: „Să nu vă așteptați de la mine să mă retrag”. Video

Ce se întâmplă, doctore? Hai live cu Turcescu la 12:00

Secretarul de stat a subliniat totuşi faptul că, în mod clar, se doreşte mai multă transparenţă, dar se pune întrebarea: transparenţă din partea cui? Există deja un cadru normativ în Romania pe zona de transparenţa instituţională în sectorul public, iar din anul 2001 există o lege privind liberul acces la informaţiile de interes public. „De asemenea, avem din 2003 o lege a transparenţei decizionale care oferă un cadru destul de generos de participare la luarea deciziilor, la elaborarea actelor normative. Rămân câteva lucruri de făcut în special în ceea ce priveşte transparenţa şi predictibilitatea procedurilor parlamentare. Este de altfel şi una din recomandările făcute de GRECO (Comisia Europeană Anti-Corupţie – n.r.) în ultimul raport de evaluare a României”, a declarat Baboi-Stroe.

Oficialul consideră că este loc de mai multă transparenţă în ceea ce priveşte agenda ministerelor şi a demnitarilor din Guvern. Acesta consideră că se poate ajunge la mai multă transparenţă în zona decizională din sectorul public prin reglementari sectoriale, aplicate instituţiilor din sectorul public în funcţie de specificul lor.

Şi Laura Florea, preşedinta Asociaţiei Registrul Român de Lobby, a subliniat nevoia unei transparenţe mai mari. “Cred că noi, nu doar profesioniştii din Public Affairs dar şi cetăţenii, simţim nevoia de transparenţă mai mare, simţim nevoia să ştim cum se fac politiciile publice, cine le înfăptuieşte şi cum se întâmplă toate lucrurile în spatele uşilor închise. Ne dorim să vedem o îmbunătăţire reală a dialogului cu instituţiile publice”, a declarat Florea.