Editura Evenimentul si Capital

ANTARCTICA, PREA RECE PENTRU NOI. România a abandonat staţia donată de australieni. Un SRL nu poate strânge 20.000 de euro pe an. Bulgarii cheltuie 300.000 de euro

1Antartic_Reuters
Autor: | | 61 Comentarii | 4241 Vizualizari

Moartea cercetătorului Teodor Negoiţă, în 2010, a însemnat şi retragerea totală din staţia Law-Racoviţă, din nord-estul Antarcticii. Academia a respins proiectul, deşi toate cheltuielile nu depăşesc câteva zeci de mii de euro. România este reprezentată în Antarctica de un SRL, Guvernul neavând nicio implicare. Staţiile celorlalte ţări sunt finanţate din surse guvernamentale.

Omul de ştiinţă Teodor Negoiţă ne-a lăsat o moştenire fabuloasă, singura bază românească de cercetare din Antarctica. Australienii ne-au oferit-o cadou, statul român nu a dat doi bani pe ea, iar actualii administratori privaţi nu mai ştiu cum să continue expediţiile polare. Prin comparaţie, guvernul de la Sofia îşi finanţează staţia cu 300.000 euro anual. Bază donatăÎn 2006, australienii au cedat Fundaţiei Antarctice Române, condusă de Teodor Negoiţă, una dintre bazele lor de cercetare de pe coasta de est a Antarcticii. La semnarea acordului de donare a fost prezent şi un ambasador al României, ceea ce i-a făcut pe australieni să creadă că statul român devine administrator al staţiei Law-Racoviţă. De fapt, succesul în negocierile cu australienii se datorează strădaniilor unui singur om, cu iniţiativă privată, exploratorul Teodor Negoiţă. Pasiunea lui pentru cercetarea polară a fost impresionantă. Dorinţa lui ca românii să cerceteze regiunea Polului Sud în compania naţiunilor de prestigiu a fost atât de mare încât i-a convins pe australieni să ajute ţara noastră să îşi exercite dreptul de a explora ştiinţific sau sportiv Antarctica, drept consfinţit prin Tratatul Antarctic pe care ţara noastră l-a semnat în 1971. Institutul SRLInstitutul Român de Cercetări Polare a fost înfiinţat în 1994 ca instituţie privată şi înregistrat ca SRL. Teodor Negoiţă a pledat deseori pentru preluarea Institutului de către Guvern sau Academie, la fel cum s-a întâmplat în restul statelor din Europa, inclusiv în Rusia, Ucraina sau Bulgaria. Academia Română a invocat numărul mic de cercetători şi s-a ţinut departe de Institutul SRL. Înainte să moară subit anul trecut, Teodor Negoiţă afirma că în România există destui cercetători, peste 20, interesaţi de Antarctica. Din vânzoleala balcanică despre cine ar fi mai potrivit să continue cercetarea românească asupra microorganismelor şi poluării în extremul sudic, australienii au înţeles, în limita bunului simţ, că guvernul român administrează baza. Aşa ar fi fost normal. Dar nu în România. Aşa că baza a fost lăsată de izbelişte. Curăţă alţiiPe 17 februarie 2012, www.antarctica.gov.au, site guvernamental, a publicat un articol de jurnal despre trecerea a patru cercetători australieni prin baza Law-Racoviţă, unde au curăţat zona. "Am urcat pe dealurile Larsemann. Acum câţiva ani unul dintre modulele staţiei Law-Racoviţă a explodat spulberat de vânt, iar resturile s-au împrăştiat prin împrejurimi. A durat până când gunoaiele au fost colectate. Am găsit patru bucăţi la mai mulţi kilometri de staţie", scriau australienii. Întreţinerea şi curăţarea bazei de cercetare presupune ca o echipă de exploratori români să ajungă acolo, frecvent, însă ultima expediţia a lui Negoiţă a avut loc înainte de 2010. După moartea lui, pe 23 martie anul trecut, nici o expediţie românească nu a mai pornit spre staţia Racoviţă. Pasiune polarăTeodor Negoiţă s-a născut în 1947 în Sascut, Bacău, unde a şi închis ochii. La Iaşi, a absolvit Facultatea de Chimie Industrială şi a lucrat ca chimist. În 1995 a devenit primul român care a atins Polul Nord, iar din 2006 a condus prima staţie românească permanentă de cercetare şi explorare din Antarctica. Despre baza Law-Racoviţă, exploratorul Teodor Negoiţă declara: "După mai bine de 100 de ani, l-am readus pe Racoviţă în Antarctica. Cea mai mare satisfacţie din cariera mea am avut-o când am preluat baza de la australieni. Am fost atât de emoţionat atunci, că nici nu puteam semna". Emoţiile sale nu au înduplecat birocraţia şi inerţia academică din România. Dacă, pe la 1900, savantul Emil Racoviţă se întorcea din expediţia în Antarctica şi devenea fondator de universitate la Cluj, iar mai apoi era pus preşedinte al Academiei Române, în zilele noastre, Teodor Negoiţă a murit zbătându-se pe la porţile Guvernului şi Academiei Române. MoştenireExploratorul a lăsat în urmă un institut administrat de soţie, care nu dă declaraţii presei, şi condus de nepotul său, Daniel Iftimescu, vicepreşedinte, care vrea timp să selecteze fotografiile din arhivă şi să răspundă la întrebări despre importanţa cercetării româneşti în Antarctica. "Acum aşteptăm decizia unor importante instituţii din ţară pentru constituirea unei comisii interdisciplinare, comisie din care sperăm să facem parte. Întrucât nu ne-am planificat o expediţie în acest an, nu vă putem oferi informaţii suplimentare legate de posibile activităţi de cercetare antarctică. Din păcate, acum nu-mi permite timpul să adun informaţiile necesare", a răspuns prin email vicepreşedintele Iftimescu, care nu a ajuns niciodată în Antarctica. "Am participat alături de unchiul meu la organizarea expediţiilor", a completat Iftimescu. Pe site-ul Institutului românesc, www.polar-institute.ro, lipsesc informaţii despre expediţii, echipa actuală, galeria foto etc. Pe site-ul institutului bulgar, www.bai-bg.net, aceste informaţii sunt disponibile în engleză pentru oricine-i curios. Ceartă ca la uşa iglului"Cât priveste o eventuală colaborare cu cercetătoarele care l-au însoţit pe unchiul meu în Antarctica, rugămintea noastră este să evitaţi acest lucru, motivul fiind gravele prejudicii de imagine pe care una dintre ele (Florica Topârceanu) le-a adus instituţiei noastre şi, implicit, activităţii unchiului meu. Sub aparentul interes pentru cercetarea antarctică, această persoană este preocupată doar de poleiala propriei statui, ajutată de imensa şansă pe care a avut-o", a spus vicepreşedintele Iftimescu. Trei români au ajuns în Antarctica şi nici acolo nu s-au înţeles cum să îşi împartă laurii victoriei, succes datorat în mare parte sprijinului chinez şi rusesc, noi neavând vase adecvate sau bani pentru a plăti transportul aerian. Vicepreşedintele Ifrimescu a explicat "isprava" făcută de Florica Topârceanu: "Şi-a permis să dea un articol în presă, retras în ultimul moment, conform căruia baza românească din Antarctica s-ar fi închis, lucru total neadevărat. Vă imaginaţi ce impresie şi-ar fi făcut colegii australieni la aflarea acestui lucru!". Deschisă sau nu, cert este că pentru moment, nici un cercetător român nu mai plănuieşte să pornească spre baza de la antipozi. CEL MAI APROPIAT MAGAZIN, LA 3.000 KM"Frigul îţi îngheaţă ochii când clipeşti"Pe 1 septembrie 2012, ziarul britanic Daily Mail publica mărturiile şi fotografiile bucătarului de la staţia permanentă a Marii Britanii în Antarctica. Bucătarul Dubber găteşte masa de cinci ori pe zi pentru cei 14 membri ai echipei şi are nevoie de inspiraţie pentru a nu rămâne fără alimente. Cel mai apropiat magazin se află la aproape 3.000 km peste ocean, în Chile. "Dacă ieşi afară, chiar pentru câteva secunde, trebuie să porţi ochelari de protecţie, altfel frigul îţi îngheaţă ochii când clipeşti", spune bucătarul. De trei ani de când lucrează la staţia de cercetare, Dubber încasează un salariu de 38.000  euro anual. "Iarna antarctică începe din februarie şi ţine până în decembrie. Până acum am îndurat 100 de zile de întuneric total şi temperaturi de -50 grade. Când bate vântul, simţi cu 20 de grade mai puţin", mărturiseşte bucătarul Dubber, fotograf în timpul liber. 1 DECEMBRIEeste Ziua Antarcticii, aceeaşi cu Ziua naţională a României 2000 a fost anul în care Teodor Negoiţă a beneficiat de onoarea de a avea cuvântul de deschidere, cu ocazia "Tratatului Antarctic" desfăşurat la Londra, în faţa reprezentanţilor a 43 de ţări ISTORICUL STAŢIEIAustralienii ne-au făcut donaţia din respect pentru Negoiţă Staţia Law-Racoviţă se află la 13.352 km de Bucureşti, distanţă aeriană, şi este amplasată pe dealurile Larsemann, o zona stâncoasă. În apropiere, la aproximativ doi kilometri se mai află staţia Zhong Shan sau Muntele Chinez şi la un kilometru distanţă, staţia Progress II a Rusiei. Accesul se face în principal cu transport naval, tip spărgător de gheaţă, cu elicopterul sau navele de debarcare ale staţiilor vecine. În anul 1987, Australia a construit staţia Law pe actualul amplasament, fiind folosită de echipe de cercetare pentru perioada de vară polară. Australienii au recunoscut programul ambiţios de peste 17 ani al cercetătorului Teodor Negoiţă şi au decis să transfere României staţia Law, aceasta numindu-se acum Law - Racoviţă, după numele primului explorator, Phillip Law, care a cercetat dealurile Larsemann, Antarctica de Est, şi a lui Emil Racoviţă, primul biolog din lume care a cercetat viaţa în Antarctica, în cadrul expediţiei Belgica (1897 - 1899). Românii au primit, simbolic, de la australieni cheia bazei în februarie 2006. Acela a fost şi momentul când australienii ne-au donat staţia.

Pagina 1 din 2


Tag-uri:

Alte articole din categoria: Reportaj

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate