O ordonanţă de urgenţă a guvernului dată pe furiş seara, la sfârşitul anului trecut, aruncă pur şi simplu în aer milioane de cărţi şi zeci de specialişti.

Ieri la prânz salariaţii singurei biblioteci cu profil pedagogic, din România, se găseau într-o stare de alertă. Ei aflaseră că, practic, instituţia unde lucrează a fost desfiinţată. Mai auziseră că nu pot primi , deocamdată, nici salariul şi că nimeni nu ştie ce se va întâmpla cu ei şi cu tot patrimoniul pe care îl păstoresc. Toate acestea s-au întâmplat în urma unei Ordonanţe de urgenţă (nr.117/ 2013) care intrase în vigoare în după amiaza zilei de 30 decembrie 2013, în jurul orelor 16, când toată lumea era cu gândul la sărbători. Stare de asediu în bibliotecă Tot personalul Bibliotecii Pedagogice Naţionale "I.C.Petrescu" din Bucureşti este îngrijorat pentru că nu-şi poate primi salariul, desfiinţarea instituţiei lor cu o zi înainte de încheierea lunii decembrie încurcând rău de tot calculele contabile. Ei nu ştiu ce se va întâmpla cu ei şi cu fondul de carte. Pentru că la Biblioteca Centrală Universitară “Carol I" nu se ştie nimic despre această măsură de urgenţă a Guvernului. Cei implicaţi, directorii de la cele două biblioteci, nu au fost consultaţi. Nimeni nu a studiat dacă BCU are spaţii de depozitare pentru sutele de mii de volume ( o jumătate de milion, la o primă estimare)de la biblioteca pedagogică. Pe de altă parte Biblioteca Pedagogică Naţională "I.C.Petrescu" este un veritabil motor al învăţământului din România. De aici se coordonează toate bibliotecile şcolare din România, aici se elaborează programe de colaborare în domeniu cu instituţii de profil din ţară şi din străinătate, aici se găseşte singurul muzeu pedagogic din ţară, înfiinţat în anul 1910, după model hareţian, aici se editează numeroase publicaţii de specialitate. Biblioteca Pedagogică Naţională "I.C.Petrescu" De curând, Biblioteca Pedagogică Naţională "I.C.Petrescu" a sărbătorit 133 de ani de existenţă. De la 1880, data înfiinţării sale, şi până astăzi, biblioteca şi-a dezvoltat colecţiile în domeniul ştiinţelor educaţiei, cuprinzând întreaga literatură pedagogică naţională şi o valoroasă literatură străină. În colecţiile sale se află bibliotecile unor prestigioase instituţii din trecut ca Şcoala Normală Superioară, Seminarul Pedagogic Universitar, Casa Şcoalelor, fonduri provenite din bibliotecile lui Alexandru Odobescu şi Titu Maiorescu sau din acelea ale unor renumiţi pedagogi români ca I. Zalomit, Onisifor Ghibu, I.C. Petrescu etc. În întreaga sa istorie, Biblioteca Pedagogică Naţională "I.C. Petrescu" a sprijinit necontenit formarea şi perfecţionarea profesorilor din învăţământul gimnazial şi liceal. Miză imobiliară Membrii conducerii Bibliotecii apreciază că Ordonanţa de urgenţă este motivată de clădirea de mare valoare, de la marginea Cişmigiului (str. Ion Zalomit, nr. 12), care găzduieşte Biblioteca pedagogică. Aceasta aparţine urmaşilor unui ex-ministru interbelic, Istrate Micescu, cărora li se plătea chirie. Clădirea în stil neoromânesc clasic, cu un turn de colţ, prezintă elemente arhitecturale - coloane, colonada portalului, profiluri, frumos sculptate în piatră. Se regăsesc atât elemente ale reşedinţelor boiereşti fortificate, cât şi detalii ale caselor ţărăneşti din Muntenia subcarpatică. Două motive de limbaj arhitectural sunt recurente în compoziţia imobilului, loggia şi foişorul, tratate diferit. Zidăria este de cărămidă, iar planşeele principale din beton armat. Pentru soclu s-a folosit piatră de râu. Conacul numără 22 de camere, având patru niveluri, demisol, parter, etaj şi mansardă, numai turnul numărând cinci niveluri. Ce s-a întâmplat cu "Muzeul Ţăranului Român" La sfârşitul anului trecut Directorul Muzeului Taranului Român, Virgil Ştefan Niţulescu, denunţa un controversat proiect de hotărâre de Guvern, care ar fi trecut clădirea şi terenul Muzeului Ţăranului la Muzeul Antipa. Cele două muzee ar fi intrat în subordinea Ministerului Mediului, iar patrimoniul şi colecţiile ce îi aparţin Muzeul Tăranului ar fi fost mutate la Muzeul Satului din Parcul Herăstrău. Astfel, spaţiile sediului MŢR, din Piaţa Victoriei, ar fi fost la bunul plac al lui Victor Ponta. Memorandumul în urma căruia Muzeul Ţăranului, din Piaţa Victoriei, urma săşi piardă identitatea juridică şi exponatele sale să fie transferate la Muzeul Satului, din parcul Herăstrău, a fost promovat de ministrul Mediului, Rovana Plumb. Comasarea Muzeului Ţăranului Român (MŢR) cu Muzeul Satului "Dimitrie Gusti" nu ar fi o premieră. A mai făcut- o, în 1978, Nicolae Ceauşescu, care, la fel ca Victor Ponta acum, a desfiinţat muzeul, rebotezat de comunişti de Artă Populară, şi l-a unificat cu Muzeul Satului. Până în 1990, pe amplasamentul respectiv a fost Muzeul Partidului Comunist. În clădirea din Piaţa Victoriei a mai funcţionat, după 1953, şi Muzeul Lenin-Stalin.