Tergivesarea procesului fraudării ICA timp de 5 ani i-a adus un spor la pedeapsă mogulului. Tribunalul Bucureşti a explicat că politicianul era atent cu cei care l-au ajutat să păcălească statul.

Judecătoarea Graţiela Constantin de la Tribunalul Bucureşti a explicat de ce fondatorul Partidului Conservator (PC), Dan Voiculescu (67 de ani), trebuie să execute 5 ani de închisoare în procesul "Privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA)". "Tribunalul apreciază că scopul educativ-preventiv al pedepsei ce va fi aplicată inculpatului poate fi atins numai prin privarea sa de libertate", susţine magistratul. Fuga de justiţie Judecătoarea a sancţionat şi modul în care Voiculescu şi-a dat demisia din funcţia de parlamentar, pentru a tergiversa soluţionarea dosarului şi a muta procesul de la Curtea Supremă. "La operaţia de individualizare a pedepsei, pe lângă circumstanţele reale ale săvârşirii faptei, Tribunalul a avut în vedere şi circumstanţele personale ale inculpatului: lipsa antecedentelor penale, vârsta, dar şi atitudinea acestuia faţă de Justiţie rezultând din dobândirea şi, respectiv, pierderea în mod intenţionat a calităţii de senator, pentru a atrage competenţa unor instanţe de grad diferit, aspect care a condus la tergiversarea soluţionării cauzei", a explicat Graţiela Constantin. Judecătoarea a explicat cum a fost posibil ca patrimoniul imobiliar al ICA, evaluat la 7,9 milioane de euro, să ajungă, în 2003, sub controlul lui Dan Voiculescu. Ea a atras atenţia asupra preţului scăzut, 104.730 de euro, "un preţ de garsonieră de periferie", plătit de firma lui Voiculescu pentru achiziţionarea de la stat a pachetului de acţiuni ICA. GRIVCO a păcălit statul! În această afacere, statul a fost prejudiciat cu aproape 60 de milioane de euro, deoarece ulterior preţul imobilelor a explodat. "În consecinţă, relaţiile apropiate dintre Voiculescu Dan şi Mencinicopschi Gheorghe, precum şi aspectul că acesta din urmă, ca şi ceilalţi inculpaţi, între care existau relaţii de prietenie sau subordonare, a urmărit să privatizeze în mod fraudulos în favoarea SC GRIVCO SA , prin încălcarea dispoziţiilor legale. În pofida celor susţinute pe parcursul procesului penal, în sensul că, dimpotrivă, a urmărit un scop nobil- continuarea activităţii de cercetaresunt devoalate de declaraţiile inculpaţilor Sin Gheorghe, Baciu Constantin, Popa Corneliu, Domnişoru Gheorghe- Marian, în care se precizează că era de notorietate la nivelul Academiei, că Mencinicopschi Gheorghe urmărea să privatizeze în favoarea SC GRIVCO SA pentru că a fost recompensat prin sponsorizarea participării sale la simpozioane în străinătate", a concluzionat judecătoarea. În acest dosar, complicii lui Dan Voiculescu au primit câte 6 ani de închisoare: fostul director al ICA, Gheorghe Mencinicopschi, fostul ministru al Comunicaţiilor, Sorin Pantiş, fostul vicepreşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), Jean Cătălin Sandu, fostul preşedinte al Agenţiei Domeniilor Statului, Corneliu Popa, fostul şef al Direcţiei Privatizare - Concesionare a ADS, Vlad Nicolae Săvulescu şi fostul membru în Consilul de Administraţie al ICA, Flavius Pop. Alţi acuzaţi din dosar, respectiv Constantin Baciu, Grigore Marinescu, Vica Ene şi Alexandru Petre au primit câte 5 ani de închisoare. Recompensele: funcţii la stat şi simpozioane Instanţa a mai arătat că Dan Voiculescu şi-a exercitat influenţa asupra altor acuzaţi din dosar în calitate de preşedinte al PUR (actualul PC). În acest context, sunt menţionaţi în motivare Mencinicopschi, Pantiş şi Sandu, care au fost membri ai PUR. Aceştia ar fi fost "recompensaţi, după efectuarea diferitelor operaţiuni nelegale, prin asigurarea participării la simpozioane în străinătate şi prin menţinerea sau desemnarea unor funcţii noi, funcţii ce erau remunerate". DAN VOICULESCU - 5 ANI DE PUŞCĂRIE A demisionat de trei ori din Senat Dan Voiculescu a demisionat de trei ori din Senat pentru a tergiversa anchetele DNA, care investighează parlamentari, sau pentru a muta dosarul de la Curtea Supremă la Tribunalul Bucureşti. Politicianul a declarat apel împotriva deciziei de condamnare. 30 martie 2007. Procurorii DNA încep ancheta împotriva lui Voiculescu în dosarul Loteria 6 septembrie 2007. Voiculescu demisionează prima dată din Senat, după trei ani de mandat. 24 septembrie 2008. Procurorii DNA încep urmărirea penală împotriva lui Voiculescu în dosarul privatizării ICA. 4 decembrie 2008. Dosarul ICA ajunge pe masa judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti. 15 decembrie 2008. Voiculescu îşi începe al doilea mandat de senator. 29 decembrie 2008. DNA finalizează dosarul Loteria II. Printre inculpaţi se numără şi fiica sa, Camelia-Rodica. Voiculescu a primit scoatere de sub urmărire penală. 3 martie 2009. Dosarul ICA este trimis la Curtea Supremă, instanţa care judecă parlamentarii. 25 iunie 2012. Voiculescu demisionează, pentru a doua oară, din Senat. 18 iulie 2012. Dosarul ICA se întoarce la Tribunalul Bucureşti. 7 noiembrie 2012. Voiculescu se prezintă pentru prima dată în faţa judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti. 9 decembrie 2012. Voiculescu este reales, pentru a treia oară, senator. 20 decembrie 2012. Tribunalul trimite dosarul la Curtea Supremă. 28 ianuarie 2013. Voiculescu demisionează pentru a treia oară din Senat. 5 februarie 2013. Curtea Supremă declină dosarul la Tribunal. 26 septembrie 2013. Tribunalul decide condamnarea lui Voiculescu. GHEORGHE MENCINICOPSCHI - 6 ANI DE PUŞCĂRIE Nutriţionistul "Menci", în slujba GRIVCO Tribunalul a explicat că Mencinicopschi a avut un rol crucial în privatizarea frauduloasă a ICA. "Inculpaţii din acest dosar au urmărit realizarea unui scop comun, Voiculescu Dan să achiziţioneze pachetul majoritar de acţiuni la un preţ derizoriu. Mencinicopschi Gheorghe - care a avut un rol decisiv în calitate de director general şi membru al AGA şi ulterior al CA al ICA SA - în complicitate cu ceilalţi inculpaţi, care au exercitat funcţii importante ce implicau exerciţiul autorităţii de stat, prin documentele semnate cu încălcarea dispoziţiile legale în materia privatizării, în condiţiile neefectuării reevaluării elementelor patrimoniale, i-au facilitat aducerea la îndeplinire a acestui scop", susţine judecătoarea. SORIN PANTIŞ - 6 ANI DE PUŞCĂRIE Pantiş veghea interesele şefului de partid Instanţa susţine, în baza probelor din dosar, că fostul ministru al Comunicaţiilor Sorin Pantiş, fost director executiv al SC GRIVCO SA şi membru al PUR, ştia de intenţiile lui Voiculescu de a pune mâna pe imobilele ICA. "Astfel, relaţiile în care se afla cu Voiculescu Dan şi funcţia deţinută în cadrul SC GRIVCO SA conturează aspectul că Pantiş Sorin cunoştea interesele lui Voiculescu Dan de a prelua prin privatizare activele SC ICA SA. Societate pe terenurile căreia firmele grupului deţineau, în proprietate, impozante sedii de birouri şi în contextul în care, anterior, lui Voiculescu Dan nu i-a scăpat de sub control nicio operaţiune legată de absorbţia SC ICA SA de către SC GRIVCO SA", se mai arată în motivare. GRIVCO a cumpărat ICA la preţuri din 1938 Institulul de Cercetări Alimentare (ICA) a fost privatizat cu complicitatea mai multor funcţionari din cadru Agenţiei Domeniilor Statului, în subordinea căruia se afla. Astfel, reprezentanţii Agenţiei nu au reevaluat patrimoniul ICA, lăsat valoric la nivelul anilor 1938-2002, în cazul mijloacelor fixe. Terenurile au fost calculate la valoarea anului 1994, iar construcţiile la cea din 1998. "Dacă inculpaţii din acest dosar nu ar fost influenţaţi de către inculpatul Voiculescu Dan şi aceştia nu ar fi încălcat dispoziţiile legale în materia privatizării şi regulamentele de ordine interioară, încălcări care au condus la subevaluarea vădită a bunurilor societăţii şi a pachetului majoritar de acţiuni, SC GRIVCO SA, cea mai importantă firmă din cadrul grupului de firme deţinute de inculpatul Voiculescu Dan, nu ar fi achiziţionat niciodată pachetul majoritar de acţiuni cu suma derizorie de 104.730 de euro", se mai arată în motivarea instanţei. "Dragostea" lui Voiculescu pentru Ministerului Agriculturii este veche. Încă din 2002, el şi-a folosit influenţa politică "pentru a obţine transformarea prin Hotărâre de Guvern a institutului în societate comercială, iar apoi privatizarea acesteia în folosul GRIVCO", se mai arată în document. Voiculescu făcea aceste presiuni în ciuda unei note din 2003 a Corpului de Control al Ministrului Agriculturii, care arăta că în cazul ICA nu a fost respectată legea privind privatizarea societăţilor de stat. Modelul patentat de Voiculescu i-a inspirat şi pe alţi parlamentari Dan Voiculescu nu a fost singurul client al Justiţiei care a încercat să amâne la nesfârşit un verdict al magistraţilor. Profitând de faptul că nu a mai candidat pentru o funcţie de parlamentar, fostul deputat democrat liberal Dan Pasat (foto) a mizat pe aceeaşi strategie. Judecat pentru şantaj de către magistraţii Instanţei Supreme, Pasat a cerut, în februarie 2013, cu puţin înainte de luarea unei decizii pe fond, să se constate că nu a mai fost ales în Parlament şi să i se trimită dosarul la Judecătorie, din moment ce nu mai este demnitar. În ciuda solicitării sale, magistraţii au decis să păstreze dosarul în judecată la Înalta Curte, motivând că şantajul la administratorul unei fime pentru încredinţarea mai multor contracte publice a fost făcut de Pasat în calitate de deputat. Două luni mai târziu, el primea trei ani de închisoare cu executare. Pe 12 decembrie 2013, şantajistul a fost încarcerat, după ce decizia a rămas definitivă. Un alt exemplu de demnitar care a demisionat din Parlament pentru a fi judecat de o instanţă inferioară este cel al udemeristului Olosz Gergely. Ales senator doar de câteva luni, Olosz şi-a dat demisia pe 13 mai 2013 sub pretextul unei campanii denigratoare împotriva sa. Motivul adevărat a fost acela că instanţa supremă urma să se pronunţe în scurt timp asupra vinovăţiei sale, după ce alţi colegi de dosar şi-au recunoscut faptele. Cetăţean simplu şi liber Disperat, politicianul şi-a dat demisia şi dosarul său a fost trimis la Tribunalul Bucureşti, instanţa care se credea că este competentă să-l judece. În câteva luni a fost condamnat la 7 ani închisoare pentru trafic de influenţă. Decizia a fost anulată după ce s-a constatat că Olosz este avocat deci, potrivit legii, trebuia judecat de Curtea de Apel Bucureşti.